Publicat pe

Tratamentele la pepene verde impotriva principalelor boli si daunatori ale acestor legume

Citrullus vulgaris L. sin C. lanatus Mansf – Pepenele verde

pepene-verde

Pepenele verde este originar din Africa de Sud si Centrala unde creste spontan. A fost inca din antichitate, cu 1500 ani inaintea erei noastre, de catre chinezi, indieni si arabi. In Europa, cultura este cunoscuta la inceputul secolului al XVI-lea, de unde s-a raspandit in America de Nord (1629 – 1664). In tara noastra se cultiva pe suprafete semnificative, cu o productie medie de 20 t/ha care se valorifica atat pe piata interna cat si externa.  Pepenele verde se cultiva pentru fructele sale ajunse la maturitatea fiziologica, care sunt apreciate de consumatori datorita gustului echilibrat, dulce, fin si placut. Fructele au o valoare energetica de 26 – 29 cal/100 g, un continut de apa de 89 – 94% si un continut de zahar de 7 – 11%. Fructele contin 0,2 g lipide, 0,5g proteine, vitamina A, complex B, vitamina C, vitamina H, vitamina PP, 12 mg fosfor, 2,5 mg potasiu, 0,2 mg Fe si 7 mg calciu la 100 g produs. Fructele au capacitate mare de pastrare, de circa 30 de zile si o buna rezistenta la transport, putand fi valorificate in zonele nordice ale tarii, unde nu se cultiva. Fructele mici, ajunse in toamna in stadiul de parga, se folosesc pentru muraturi.

Principalele boli sunt:

BACTERIOZE:

1. Patarea unghiulara este produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. lachrymans

patarea-unghiulara-pepene

Simptome:

  • Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe).
  • De la inceputul vegetatiei apar pete mici, umede, de culoare bruna si forma circulara neregulata.
  • Ulterior aceste pete se brunifica, iar in dreptul lor tesutul se usuca si se desprinde.
  • Pe fructe, atacul produce pete mici, circulare, cu aspect umed, iar zona centrala este albicioasa.
  • In dreptul acestor pete (pe vreme umeda) apare exudatul bacterian.
  • Aparitia bolii este favorizata de umiditate ridicata (peste 90%) si temperaturi intre 18-28º C.
  • Boala se transmite prin samanta infectata sau prin vectori (vant, irigatii, ploi, oameni sau uneltele agricole).

Metode de prevenire si combatere:

2. Ofilirea bacteriana a cucurbitaceelor este produsa de bacteria Erwinia tracheiphila

ofilirea-bacteriana-pepene

Simptome:

  • Frunzele plantelor atacate se ofilesc sub forma unei umbrele.
  • Ulterior, tesuturile mecanice din tulpina sunt distruse, iar planta moare.
  • Simptomul de ofilire se datoreaza faptului ca bacteria astupa vasele liberiene ale plantei.
  • In urma sectionarii radacinilor si tulpinilor, din vasele liberiene se scurge un lichid bacterian, de culoare alb-cenusie.
  • Bacteria rezista pe resturile vegetale decat cateva saptamani, dar este transmisa de catre gandacul dungat (Acalymma vittata) si gandacul patat (Diabrotica undecimpunctata).
  • Bacteria rezista o perioada lunga de timp in intestinele acestor specii de insecte.

Metode de prevenire si combatere:

MICOZE:

1. Mana cucurbitaceelor – Pseudoperonospora cubensis

mana-pepene

Simptome:

  • Mana ataca numai frunzele, sub forma unor pete verzideschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa, bine delimitate de nervurile frunzelor.
  • Culoarea petelor se schimba în galben, apoi în brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenuiu-violaceu sau bej.
  • În conditii favorabile, petele se pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele vor ramâne repede fara frunzi.
  • Infectiile se produc pe vreme umeda, la temperaturi cuprinse între 5- 30ºC (la optim 23ºC) când, apar sporii ce vor germina si vor da filamente de infectie care, patrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au
    cel putin jumatate din suprafata normala.
  • Viabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica.
  • Pe timp secetos si la temperaturi de peste 32ºC sporii mor. În tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta
    sferici, galbeni-bruni.

Metode de prevenire si combatere:

  • Arderea resturilor de plante atacate sau îngroparea lor în profunzime.
  • În asolamentul legumicol, bostanoasele vor reveni dupa cel putin 4 ani pe aceeai sola.
  • În câmp, irigarea se va face numai prin brazde pentru a nu raspândi sporii.
  • În spatii protejate, se va asigura o buna aerisire a culturii, iar în cazul declanarii atacului se va reduce umiditatea.

2. Fainarea cucurbitaceelor – Erysiphe cichoracearum si Sphaerotheca fuliginea

fainare

Simptome:

  • Organele aeriene (tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare .
  • Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai putin extinse.
  • Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, în scurt timp se vor usca.
  • Sub acest miceliu tesuturile se îngalbenesc si se brunifica.
  • În conditii de seceta atmosferica, atacul se extinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe.
  • Conditiile optime de instalare si evolutie a ciupercilor difera.
  • Pentru Erysiphe temperatura optima este de 15- 26ºC si nu necesita o umiditate ridicata, în timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optima este de 15-21oC dar, necesita o umiditate ridicata.

Masuri de prevenire si combatere:

3. Alternarioza produsa de Alternaria cucumerina

alternarioza-pepene

 

Simptome:

  • Atacul se manifesta la frunze, petioli, lastari si tulpina.
  • La frunze, petele sunt mici la inceput si de culoare galbuie, ulterior petele se extind si usuca planta.
  • Petele care apar pe lastari sunt alungite si de culoare bruna

Metode de prevenire si combatere:

4. Ofilirea fuzariana este produsa de ciuperca Fusarium oxysporum

fuzarioza-pepeni

Simptome:

  • Primele simptome sunt reprezentate de ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora, dupa care boala progreseaza treptat catre varful plantei.
  • In sectiune, pe tulpina se observa brunificarea tesutului vascular.
  • Boala nu se manifesta daca temperaturile au valori sub 20º si peste 34º C.

Metode de prevenire si combatere:

  • Igiena culturala.
  • Dezinfectarea substratului din rasadinta si tratarea semintelor inainte de semanat.
  • Fertilizare rationala.
  • Tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Fungicid Topsin 500 SC sau Fungicid Topsin 70 WDG. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva)

5. Antracnoza cucurbitaceelor este produsa de Colletotrichum lagenarium

antracnoza-pepene

Simptome:

  • Boala se manifesta pe toate organele aeriene in conditii de umiditate atmosferica si temperturi de 25ºC.
  • Pe frunze si pe tulpini apar pete uleioase, apoi brune.
  • Tesuturile afectate se scufunda.
  • Pe fructe apar pete circulare, de culoare bruna.
  • Pulpa fructelor afectate se transforma intr-o masa vascoasa si nu mai poate fi consumata. Pe aceste leziuni se pot instala alti agenti patogeni.

Metode de prevenire si combatere:

6. Putregaiul cenusiu este produs de ciuperca Botrytis cinerea

putregaiul-cenusiu-pepene

Simptome:

  • Atacul se manifesta in sere, solarii, iar in anii cu precipitatii abundente se manifesta si in camp.
  • Simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a tesuturilor suculente (tulpini, fructe).
  • Pe fructe, atacul se manifesta prin aparitia unor pete adancite, umede, de culoare bruna, de forme si marimi neregulate.
  • Atacul este favorizat de umiditate ridicata (peste 95% mai multe zile la rand), lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva.

Metode de prevenire si combatere:

7. Putregaiul tulpinilor pepenilor este produsa de Didymella Bryoniae

putregaiul-tulpinilor

Simptome:

  • Ciuperca patrunde in vasele conducatoare, unde blocheaza circulatia sevei, producand ofilirea plantei.
  • Sporii ciupercii se instaleaza rapid pe ranile plantelor.
  • Atacul se observa cel mai bine pe tulpina. In zona nodurilor apar leziuni umede, care se transforma intr-un putregai maro.
  • Simptomele bolii pot aparea pe frunze si pe fructe sub forma unor pe umede, care capata un aspect negricios.
  • Aparitia boli este favorizata de aparitia de temperaturile cuprinse intre 20-25 grade Celsius.

Metode de prevenire si combatere:

Principalii daunatori sunt:

1. Paianjenul rosu (Tereanycus urticae)

acarianul-rosu

Este localizat la partea inferioara a frunzelor si se recunoaste dupa uscarea tesuturilor dintre nervuri care devin pergamentoase. Atacul are valori maxime in lunile iulie si august. Larvele si adultii au culoarea substratului pe care traiesc.

Metode de combatere:

 

2. Musculita alba (Trialieurodes vaporariorum)

musculita-alba

Larvele si adultii se hranesc cu sucul celular pe care il absorb din tesuturile intepate. Atacul este insotit de secretii zaharate pe care secundar se dezvolta fumagina. Musculita este de talie mica pana la 1,5 mm cu corp galbui si aripi albe. Larvele au 0,8 mm lungime, de culoare bruna si corpul turtit.

Metode de combatere:

 

3. Viermii  radacinilor: Larvele ataca sistemul radicular al plantelor si determina hipertrofierea tesuturilor. Combaterea lui este foarte dificila. Se face prin sterilizarea solului prin vapori fierbinti sau pe cale chimica si masuri de igiena culturala foarte riguroase.

viermi-radacina-1

Metode de combatere:

  • Tratamente cu Basamid Granule.

 

Discutii despre articol
0 Comentarii
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *