Spinacea oleracea L. – Spanacul
Origine și răspândire
Spanacul este originar din Asia Centrală. Spanacul sălbatic (Spinacea tetranda Roxb.) crește spontan în Afganistan și Iran, în cultură fiind cunoscut abia în secolul al IV-lea. În Europa, spanacul a fost adus din Persia, de către arabi, în Spania de unde s-a răspândit și în celelalte țări ale continentului. Spanacul poate fi cultivat până la altitudinea de 2000 m. La noi în țară se cultivă în toate județele.
Importanța culturii
– frunzele de spanac se consumă în stare proaspătă sau deshidratate, fierte sau opărite, pregătite sub formă de diferite mâncăruri;
– conține: 3 – 4,13 % proteine brute, 3,6% hidrați de carbon, 2,1 – 3,35% cenușă, 80mg% vitamina C, 2 – 8 mg% caroten, 59 mg% calciu, 51 mg% fosfor, 742 mg% potasiu, 31 mg% fier etc.
– însușiri alimentare și terapeutice. poate fi folosit în pentru prevenirea și combaterea diverselor afecțiuni precum anemia, îmbătrânirea țesuturilor și organismului, rahitism, astenie fizică și nervoasă, arsuri, eczeme etc.;
Sfaturi pentru cultivare și îngrijire
Spanacul este o plantă rezistentă la temperaturi scăzute. Semințele germinează la 2 – 3°C. Temperatura optimă de creștere este de 15 – 17°C. Spanacul semănat de toamnă, cu 3 – 4 frunze la venirea frigului, suportă temperaturi de -8°C până la -10°C. În zonele cu ierni geroase, lipsite de zăpadă, semănăturile efectuate toamna suferă de îngheț. Se recomandă ca în astfel de zone, semănăturile să se execute primăvara devreme. Temperaturile peste 25°C influențează negativ (plantele au frunze mici, fibroase și emit repede tulpini florale).
Primăvara și toamna se obțin producții bune de spanac, deoarece în aceaste perioade, ziua este mai scurtă iar temperatura aerului este moderată. Este preferabil ca spanacul să fie semănat în locuri ferite de prea multă lumina, cum ar fi livezile tinere.
Spanacul are pretenții ridicate față de umiditate, de aceea în condiții de secetă dă producții scăzute și de calitate inferioară. Culturile de spanac trebuie să se irige pentru menținerea unui nivel de 75% din intervalul umidității active la 20 – 25 cm adâncime. Când spanacul este semănat vara (pentru consumul de toamnă), înainte de semănat se va face o irigare cu 300 – 350 m³ apă la ha.
Spanacul manifestă pretenții mari față de sol, având nevoie de soluri cu texutră mijlocie, permeabile, afânate, bogate în humus cu un pH de 6,5 – 7,5.
Este o plantă pretențioasă față de fetilitatea solului; pentru o producție de 20 t/ha spanacul extrage dn sol 77 kg azot, 26 kg P2O5, 105 kg K2O și 29 kg CaO, de aceea, din toamnă trebuie administrate cantități mari de îngrășăminte 40 – 50 tone/ha gunoi de grajd, 90 kg/ha P2O5 și 150 kg/ha K2O. Azotul se va administra primăvara, în cantitate mică (25 kg/ha) deoarece slabește rezistența plantelor la ger.
Cultura în câmp
Terenurile pentru culturile de spanac în câmp trebuie să aibă o ușoară pantă spre sud, să nu băltească apa pe ele, să fie adăpostite, să se încălzească ușor.
Bune premergătoare sunt plantele legumicole, care lasă terenul curat de buruieni și se fertilizează cu cantități mari de îngrășăminte organice și minerale (cartofii, castraveții, mazărea, fasolea, tomatele, rădăcinoasele etc.).
Pregătirea terenului. Pentru cultivarea spanacului terenul trebuie să fie mărunțit și nivelat. Înaintea executării lucrării de nivelare, se înlătură toate resturile vegetale de la cultura anterioară după care se face fertilizarea de bază, 50 – 60 t/ha gunoi de grajd semidescompus, 100 kg P2O5 și 75 kg K2O (sol cu fetilitate mijlocie). Se încorporează fertilizanții cu o arătură adâncă (28 – 32 cm). Pentru culturile de spanac care urmează să fie recoltate mecanizat nu se efectuează modelarea solului.
Semănatul. Epoca de semănat variază în funcție de destinația culturii astfel:
- Pentru consum primăvara devreme se seamănă în perioada 1 – 20 septembrie, 18 – 20 kg sămânță la hectar, la adâncimea de 3 – 4 cm;
- Pentru consum în a doua jumătate a primăverii se seamănă în perioada 1 – 30 martie, 15 – 20 kg sămânță la hectar, la adâncimea de 2 – 3 cm;
- Pentru consum toamna se seamănă în perioada 15 iulie – 10 august, 15 – 20 kg sămânță la hectar, la adâncimea de 2 – 3 cm.
! Spanacul semănat toamna (pentru consum primăvara devreme), trebuie să formeze o rozetă de 4 – 5 frunze până la venirea înghețului.
Pentru a asigura obținerea de spanac proaspăt, pe o perioadă cât mai îndelungată, se seamănă eșalonat, din 2 în 2 săptămâni în toate perioadele menționate.
Pentru recoltarea manuală se seamănă ca și salata, iar pentru recoltarea mecanizată, însămânțarea se face pe sol nemodelat, în benzi de 5 rânduri, distanțate între ele la 50 de cm iar plantele la 25 cm.
Lucrări de întreținere. Se recomandă instalarea de parazăpezi, distanțate înte ele la 20 – 30 m, pentru o reține zăpada, având rol în protejarea culturii împotriva înghețului. Pe suprafețe mici, cultura poate fi acoperită cu gunoi păios, pleavă, care primăvara se adună pentru ca solul să fie încălzit și plantele să vegeteze normal. În scopul asigurării unei umidități în sol de 70 – 75%, culturile de spanac se irigă de 2 – 3 ori, cu norma de udare de 200 – 300 m³ de apă la hectar.
Recoltarea. Spanacul se recoltează când rozeta de frunze a ajuns la mărimea specifică soiului cultivat. La culturile de primăvară recoltarea se efectuează din aprilie până în prima jumătate a lunii iunie, iar la cele de toamnă începând cu a doua decadă a lunii octombrie până la sfărșitul lunii noiembrie ( în unele zone). Spanacul trebuie recoltat numai pe timp uscat, deoarece pe timp umed plantele se murdăresc și se depreciază ușor. După recoltare, spanacul se sortează, se ambalează în lăzi și se livrează imediat spre consum.
Producția poate ajunge până la 18 – 20 t/ha în funcție de fertilitatea solului și de soi.
Cultura în solarii și adăposturi joase
Spanacul se cultivă în sistemul culturilor succesive, înainte dsau după cultura de bază de tomate, ardei gras, vinete, castraveți etc.
În cazul cultivării spanacului înaintea culturilor de bază, după pregătirea solului, se însămânțează (în solarii sau câmp) la sfârșitul lunii octombrie, se recoltează în cursul lunii martie și astfel se creează posibilitatea pregătirii solului pentru cultura principală. În cazul culturii spanacului în toamnă, se însămânțează la sfârșitul lunii august sau prima jumătate a lunii septembrie și se recoltează în perioada octombrie – noiembrie. Primăvara foarte devreme sau toamna odatp cu venirea frigului, solariile și adăposturile joase se acoperă cu mase plastice și astfel se asigură producții mai timpurii cu 2 – 3 săptămâni decât în cazul culturilor de câmp, iar toamna se prelungește recoltatul până în noiembrie – decembrie în funcție de condițiile climatice anuale.