
Morcovul-Daucus carota L-Familia Aplaceae (Umbeliferae)
Importanta
Acesta prezinta o gama foarte larga de forme de utilizare. Se foloseste proaspat, in salate si pentru sucuri, in diverse preparate culinare si in industria alimentara la prepararea unor conserve si a sucurilor vitaminizate sau sub forma deshidratata si faina. Frunzele tinere se pot consuma ca salata, iar semintele ca aromatizant.
Radacina de morcov prezinta o valoare alimentara ridicata datorita continutului in glucide, lipide, vitamine (provitamina A=caroten, C, B1 si B2), saruri minerale de calciu, fier, fosfor.
Datorita efecuarii mecanizate a celor mai multe dintre lucrari, cultura morcovului este considerata relativ extensiva. Consumul foarte mare de forta de munca este reprezentat de plivitul buruienilor pe rand si raritul plantelor, lucrari ce necesita peste 700 ore om/ha.
Cresterea eficientei economice in cultura morcovului se poate realiza prin organizarea unor ferme specializate de minimum 10-15 ha in cadrul asociatiilor de cultivatori care sa permita dotarea si exploatarea eficienta a unor masini si utilaje specifice si mecanizarea integrala a lucrarilor. Pe suprafete mai mari, combaterea buruienilor trebuie facuta cu deosebita atentie in doua momente: la pregatirea terenului si imediat dupa semanat, iar la insamantare se recomanda utilizarea semintelor granulate pentru eliminarea raritului. Aceste masuri preconizeaza reducerea consumului de forta de munca manuala la aproximativ 190 ore-om/ha.
Origine si raspandire: Morcovul cultivat provine din morcovul salbatic, ce creste in reiunile invecinate Marii Mediterane si Marii Negre, podisul Anatoliei, India, noedul Americii si nordul Africii.
Particularitati botanice si biologice. Morcovul este o planta bienala cu perioada de vegetatie de 90-140 de zile. In primul an formeaza o rozeta de frunze si radacina ingrosata, iar in anul al doilea tulpina florifera, flori si fructe, necesitand tehnologii diferentiate pentru producerea radacinilor de consum si pentru producerea semintelor. Desi cele doua faze sunt determinate genetic, factorii de mediu influenteaza puternic comportarea speciei ca planta anuala sau bienala.
Formarea, dimensiunea si culoarea radacinii ingrosate care reprezinta partea comestibila, variaza in functie de soi si de factorii externi. Astfel, radacina poate fi cilindrica, conic-alungita, conic-trunchiata, rotund turtita, de culoare portocalie cu diferite nuante de galben, roscat sau portocaliu intens.
Diminesiunile radacinilor variaza intre 3 si 25 cm lungime si 50-250 g greutate, in functie de soi si agrotehnica aplicata si reprezinta un criteriu important in stabilirea distantelor intre plante pe rand.
Frunzele din rozeta formata in primul an sunt de 2-3 ori penat sectate, lung petiolate, acoperite cu peri fini si au un miros caracteristic. Pe tulpina florifera, in anul al doilea, frunzele sunt scurt petiolate la baza iar spre varf sesile, mai putin divizate.
Tulpina florifera ajunge la 1,2-1,5 m inaltime, este ramificata, fistuloasa, striata si pubescenta. In varful fiecarei ramificatii se formeaza o inflorescenta de tip umbela compusa, cu flori mici, albe-verzui, hermafrodite, pe tipul 5.
Fructul indehiscent, impropriu numit samanta, este o pseudodiachena (dicariopsa), formata din 2 mericarpe elipsoidale sau ovoidale, cu coaste pe care se gasesc tepi. In momenul semanarii acestia se inlatura prin frecare cu ajutorul unor masini prevazute cu valturi. Maturarea fructelor si semintelor are loc dupa 60-65 zile de la fecundare. La maturitatea fiziologica fructele se scutura usor.
Samanta, reprezentand fiecare capela, are tegumentul concrescut cu peretele fructului, embrionul mic si endospermul relativ mare, bogat in uleiuri volatile si lipsit de amidon.
Facultatea germinativa este scazuta, de 60-70 %, datorita infloririi si maturizarii esalonate a fructelor si se pastreaza 2-3 ani. Intr-un gram sunt cuprinse 500-520 seminte necuratate si 850-900 seminte fara tepi, iar MMB este de 1,5-1,8 g.
Incoltirea are loc greu, in 3-4 saptamani, motiv pentru care in cazul in care cultura nu se erbicideaza, se recomanda amestecarea cu seminte de plante indicatoare.
Existente ecologice
Morcovul este o planta putin pretentioasa la caldura, temperatura minima de germinare fiind de 4-5 grade Celsius, iar cea optima de 20 grade Celsius, ceea ce permite semanatul culturilor din toamna. Temperaturile scazute si seceta la inceputul perioadei de vegetatie determina formarea pe plante a tulpinilor florifere, chiar din primul an de cultura. Mai sensibile la temperaturile de vernalizare (5-10 grade Celsius) sunt culturile din zonele sudice. La temperaturi de peste 30 grade Celsius productia scade si radacinile sunt de calitate inferioara.
Cerintele morcovului fata de umiditate sunt moderate. In primul an de cultura are pretentii mari in perioada germinarii, cand consumul de apa este egal cu masa semintelor si in faza de ingrosare a radacinilor, cand umiditatea optima a solului trebuie sa fie de 70-80 % din capacitatea de camp. Seceta si excesul de umiditate sunt daunatoare, alternanta lor ducand la craparea radacinilor. In anul al doilea cerintele maxime sunt in perioada formarii tulpinilor florifere si in perioada cresterii fructelor.
Morcovul prefera soluri cu textura mijlocie sau usoare, adanci, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, de preferinta aluviale, bogate in substante nutritive, cu reactie neutra, adanc lucrate, curate de buruieni.
Feritilizarea. Morcovul nu suporta ingrasarea cu gunoi de grajd in anul de cultura. Acestea trebuie administrat culturii premergatoare pentru a evita ramificarea radacinilor si infestarea cu musca morcovului. In culturile semincere se recomanda fertilizarea cu ingrasaminte organice lichide (must de grajd, urina).
Reactioneaza bine la ingrasaminte fosfatice si potasice, ca si la unele microelemente cu bor, magneziu, mangan si cupru. La o productie medie de 35-60 t/ha, consumul specific este de 2,5 Kg azot, 1Kg fosfor, 6 Kg potasiu si 0,5 Kg magneziu pentru o tona de produs.
Fertilizarea cu azot trebuie facuta cu deosebita atentie deoarece in cantitati mari stimuleaza dezvoltarea masei vegetative in detrimentul ingrosarii radacinilor, favorizeaza cresterea frunzelor in timpul pastrarii, reduce continutul acestor nitrati, modifica gustul.
Cultivare. In catalogul oficial al I.S.T.I.S. sunt mentionate urmatoarele grupe de soiuri si hibrizi dupa perioada de vegetatie:
-timpurii-70-90 zile- hibrizii Napoli, Bangor;
-semitimpurii-100-120 zile- De Nantes, Narbone Fl, Nassau Fl;
-semitarzii-120-130 zile- Chantenay, Chantenay Red Core, Nantes-3-Tip-Top, Berlanda Fl, Fontana Fl;
-tarzii-130-140 zile- Urias de Berlicum, Bauer Killer Rote Herz; Bantry, Kamaran Fl, Nogales Fl.
Tehnologia culturii
Pentru obtinerea radacinilor, destinate consumului proaspat in timpul verii si pastrarii peste iarna, morcovul se cultiva in camp, iar pentru consumul extratimpuri, se poate cultiva in spatii protejate sau in rasadnite.
Cultura timpurie are ca bune premergatoare plante legumicole prasitoare ce parasesc terenul devreme, lasandu-l curat de buruieni si ingrasat organic, respectiv: tomate, ardei, vinete, dovlecei, castraveti, iar in asolamente de camp, cereale de toamna, cartofi, mazare, floarea-soarelui.
Pregatirea terenului incepe din toamna prin desfiintarea culturii premergatoare, discuire cu GD 3,2; nivelare de exploatare cu NT 2,8; fertilizare cu ingrasaminte chimice, 300 Kg/ha superfosfat si 200 Kg/ha sare potasica, administrate cu MA 3,5 si aratura adanca la 20-30 cm cu PP-3-30 in agregat cu tractorul U-650, cu care ocazie se face si incorporarea ingrasamintelor.
Semanatul se face cu SUP 21 prevazuta cu roti tasatoare montate in urma brazdarelor + U 650, toamna tarziu sau primavara cat mai timpuriu (martie) pe teren modelat sau nemodelat.
Umiditatea solului in momentul semanatului trebuie sa fie de 65 % din capacitatea de camp. In perioadele secetoase se efectueaza o irigare de aprovizionare cu 3-4 zile inainte de semanat si se recomanda o tavalugire usoara dupa semanat.
Se seamana in benzi dupa urmatoarele scheme:
-pe teren modelat-doua benzi a cate doua randuri pe strat, cu distanta intre randuri de 15 cm, iar intre benzi de 50 cm;
-pe teren nemodelat- benzi de cate 5 randuri, cu distanta de 25 cm intre randuri si 50 cm intre benzi.
Pentru un hectar de cultura sunt necesare 4-6 Kg de samanta, iar in cazul semanatului din toamna se folosesc 7-8 Kg. Utilizarea semintelor drajate (3-4 Kg/ha) asigura o uniformitate mai buna a culturii si elimina raritul plantelor, lucrare deosebit de cositoare.
Lucrarile de intretinere urmaresc mai ales asigurarea rasaririi uniforme si evitarea imburuienarii si constau din:
-tavalugirea semanaturii cu tavalugul neted in agregat cu o grapa usoara;
-o prasila oarba, in cazul formarii crustei sau aparitiei buruienilor; prasit mecanic de 3 ori si manual de 1-2 ori pentru afanarea solului si distrugerea buruienilor;
Cultura tarzie urmareste obtinerea radacinilor de morcov pentru pastrare peste iarna sau a plantelor mama, pentru obtinerea de samanta.
Cultura tarzie este o cultura succesiva care se practica dupa o specie cu perioada scurta de vegetatie.
Semanatul se face in luna iunie; lucrarile de ingrijire se fac in acelasi mod, insistand asupra irigarii de rasarire care este obligatorie in perioada de la semanat pana la formarea primelor 5-6 frunze din rozeta.
