Mesteacan (Betula)
Betula pendula Roth- Mesteacanul
Caracterizare morfologica
Este un arbore care ajunge la 20 m. Are tulpina zvelta, acoperita de o scoarta alba, care se exfoliaza in fasii circulare. La batranete formeaza un ritidom negricios si adanc crapat, numai catre baza tulpinii. Lujerii sunt subtiri, de obicei pendenti, lungi si lucitori, cu numeroase lenticele.
Frunzele sunt romboidal- triunghiulare, de 4-7 cm, acuminate, cu marginea dublu- serata, petiolate. Florile sunt monoice, grupate in amenti, diferentiaza din toamna (cei masculi) si apar inainte de infrunzire. Fructele sunt samare mici iar la maturitatea deplina (in septembrie) amentii fructiferi, in marea lor majoritate, se dezmembreaza si pun in libertate micile samare impreuna cu solzii amentilor.
Dintre varietati se pot mentiona:
- var. fastigiata- are port piramidal;
- var. purpurea- are frunzele rosii-inchis;
- forma tristis- are ramurile pletoase;
- forma elegans- are ramuri subtiri, recurbate de la baza, lujerii foarte subtiri, penduli si frunze mai mici;
- forma dalecarlia- cu frunze laciniate.
Particularitati biologice si ecologice
Este o specie ce lastareste bine, in tinerete are o crestere rapida iar longevitatea sa obisnuita este sub 100 de ani. De asemenea este heliofila, rustica, care insa rezista greu la soluri compacte, acide, cu ape in exces, la o umbrire puternica sau la o uscaciune accentuata. Este o specie rezistenta la ger, fum si gaze.
Alte specii de Betula cultivate mai ales in parcuri dendrologice si in gradinile botanice din tara noastra sunt:
Betula albo- sinensis Burk.
Caracterizare morfologica
Arbore de talia a II a originar din China, cu scoarta portocalie sau portocaliu- roscata, care se exfoliaza in fasii circulare subtiri.
Betula ermanii Cham.
Caracterizare morfologica
Arbore de talia a II a cu coronament larg, lax, cu scoarta alb- galbuie, care se exfoliaza circular in fasii late, transversale, iar amentii sunt erecti.
Betula nigra L.
Caracterizare morfologica
Arbore de talia a II a, deseori cu aspect multitulpinal, cu coroana larga, scoarta care se exfoliaza in fasii mari si persista crapaturi roscat- negricioase.
Betula papyrifera Marsh.
Caracterizare morfologica
Arbore de talia I, originar din America de Nord, cu scoarta alba care se exfoliaza in fasii fine, asemanatoare papirusului.
Betula pubescens Ehrh.
Caracterizare morfologica
Arbore de talia a II a, cu scoarta alba care se exfoliaza in fasii, la baza avand ritidom negricios iar lujerii pubescenti.
Frunzele sunt rombic ovate sau ovate la inceput pubescente pe ambele fete, apoi mai mult pe dos iar amentii au solzii pubescenti.
Aceasta specie are o varietate: var. carpatica K. Koch, considerata ca fiind indigena, raspandita la noi prin turbarii, in zonele montane umede. Se poate utiliza cu succes ca arbore de aliniamente.
Betula nana L.- Mesteacanul pitic
Caracterizare morfologica
Este un arbust inalt de cca. 1 m, cu lujeri subtiri, tomentosi, frunze subrotunde, de 1,5 cm lungime si 2 cm latime, crenate, verzi- inchis pe partea superioara, toamna devin rosii.
Betula pumila L- Mesteacanul pitic
Caracterizare morfologica
Arbust de 0,5-1 m inaltime, cu lujerii tineri dens tomentosi, frunze aproape circulare, de 1-3 cm, crenate, dedesubt alburii si des paroase, toamna devin rosiatice.
Betula tortuosa Ledeb.
Caracterizare morfologica
Arbore de talia a II a cu scoarta alb- cenusie sau galbuie, cu ramuri sinuoase si lujerii tineri bruni- cenusii cu verucozitati.
Particularitati biologice si ecologice
Mestecenii au longevitate mica, sunt usor vatamati de vanturi puternice si depunerile de chinciura si zapada B. pendula este o specie heliofila, rezistenta la ger, nepretentioasa fata de fertilitatea solului, suportand cu succes solurile sarace, nisipoase. Nu suporta insa seceta excesiva, solurile prea calcaroase, cele compacte si cu exces de umiditate.
Inmultire
Mestecenii se inmultesc prin:
- semanaturi executate imediat dupa recoltare, prin imprastiere, pe strat foarte bine pregatit, incorporarea facandu-se prin tasare sau tavalugire usoara;
- altoire- se executa pentru varietatile ornamentale, pe portaltoi de B. pendula; se poate efectua in teren deschis sau in sera. In teren deschis altoirile pot realizate crescand (la sfarsitul lunii mai- inceputul lunii iunie) sau in ochi dormind (lunile august-septembrie), ca procedee folosindu-se: altoirea cu ramura detasata si altoirea prin alipire.
In sera altoirea se face in ianuarie- februarie, pe puieti inradacinati la ghivece, cu altoaie de 2-3 ani recoltate in repaus deplin.
Folosire
Speciile de Betula sunt foarte pretuite pentru portul lor elegant si frumusestea coloritului scoartei trunchiului. Se intrebuinteaza individual sau in grupuri, iar speciile cu port pitic sunt des folosite pentru rocarii.