Fasolea de gradina-Phaseolus vulgaris
Se cultiva pentru pastaile tinere, inainte de formarea semintelor, care se folosesc la pregatirea unor mancaruri si in industria conservelor.
Pe suprafete mari, in exploatatii specializate, eficienta economica a culturii de fasole pentru pastai este ridicata, deoarece tehnologia este mecanizata in proportie de 85,2 % incluzand recoltarea cu combina. Astfel, la cultura timpurie, luand in calcul o productie de 5 t/ha, consumul de munca este de 95 ore om/ha, iar productivitatea muncii de 19 ore om/tona. In fermele mici unde recoltarea se face manual, esalonat si la cultura fasolei urcatoare, eficienta economica se reduce considerabil.
Particularitati botanice si biologice. Fasolea de gradina este o planta anuala, erbacee, termofila.
In cultura se disting doua convarietati: convarietatea nanus, cuprizand plante cu cresterea determinata si convarietatea vulgaris, cu plante a caror crestere este nedeterminata.
Sistemul radicular este superficial, fiind raspandit pana la 30-40 cm adancime. Unele radacini patrund insa pana la 100 m adancime.
Pe radacini se gasesc nodozitati care contin bacterii fixatoare de azot.
Tulpina este cilindrica-muchiata, acoperita cu perisori, ramificata la cultivarele pitice, avand o inaltime de 25-50 cm si volubila, mai putin ramificata, inalta de 4-5 m, la cele urcatoare.
Frunzele sunt compuse din trei foliole ovale, ascutite la varf si de culoare verde.
Florile sunt grupate in raceme laxe, cate 2-8. Ele au culori diferite (alba, alba-verzuie, rosie), existand o corelatie intre culoarea florilor si cea a boabelor. Inflorirea cultivarelor pitice incepe dupa 40-50 zile de la rasarit si dureaza 15-20 zile. cultivarele cu crestere nedeterminata infloresc dupa 60-70 zile, avand o inflorire continua. Polenizarea si fecundarea are loc inainte de deschiderea florilor, intalnindu-se insa si cazuri de alogamie.
Fructul este o pastaie dehiscenta, de marime, forma si culoare caracteristica cultivarului.
Pastaile devin bune pentru consum dupa 15-20 zile de la inflorire. Cele mai valoroase sunt cele lipsite de tesut pergamentos, carnoase si suculente.
Semintele au forma, culori si marimi diferite, avand o germinatie epigee. Greutatea a 1000 seminte este de 200-700 g, intr-un gram intrand 1-9 seminte. Facultatea germinativa a semintelor este de 80-93 % si dureaza 3-5 ani.
Germinatia semintelor este epigee. In momentul emergentei cotiledoanele ies din sol.
Existente ecologice
Fiind o planta originara din zone calde, fasolea este pretentioasa fata de caldura. Temperatura minima de germinare a semintelor este de 15 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 12-14 zile. Temperatura optima este de 20-27 grade Celsius, cand rasarirea are loc in 4-8 zile. In perioada de vegetatie, temperatura optima este de 20-25 grade Celsius, minima de 10-12 grade Celsius, iar maxima de 30-35 grade Celsius. La valori de temperatura sub 10 grade Celsius, cresterea inceteaza, iar la – 0,5 grade Celsius plantele pier.
Fata de lumina cerintele sunt moderate, solicitand insa o intensitate luminoasa ridicata toata perioada de vegetatie. Fasolea este o planta de zi scurta. In conditii de zi lunga au loc cresteri vegetative puternice in detrimentul fructificarii.
Pretentiile fata de umiditate sunt moderate, cu exceptia perioadei de inflorit si de legare a pastailor, cand o umiditate ridicata favorizeaza aceste proce. Insuficienta apei in sol, incetineste procesul de inflorire, in timp ce insuficienta umiditatii mai ridicate in aer conduce la avortarea unui numar mare de flori. Fazelecritice pentru apa sunt la germinarea semintelor, la inflorire si la legarea pastailor. Cultivarele de fasole urcatoare au cerinte mai ridicate fata de umiditate decat cele pitice. De aceea, cultura acestora da bune rezultate in zonele de deal din Transilvania si Moldova.
Solurile corespunzatoare pentru cultura fasolei sunt cele profunde, bogate in humus, bine insorite, ferite de curenti reci, cu reactie neutra spre alcalina pH=6,5-7,5.
Avand o perioada scurta de vegetatie extrage din sol cantitati mici de substante nutritive. De aceea, acestea trebuie sa se gaseasca in forma usor asimilabila. Fasolea pastai reactioneaza bine la fertilizarile cu fosfor si potasiu. Pe solurile sarace se recomanda aplicarea ingrasamintelor cu azot in primele faze de vegetatie, la inflorit si in perioada legarii pastailor. Aplicarea acestora conduce la sporuri de productie si imbunatateste calitatea acesteia. Consumul specific de elemente nutritive la tona de produs este de 7-9 Kg s.a N, 2,5 Kg s.a P2O5, 6,5-7 Kg s.a K2O, 10 Kg CaO.
Tehnologia de cultura
Fasolea de gradina se cultiva in camp, in ogor propriu si succesiv si fortat, in sere si solarii.
Cultura fasolei de gradina in camp
Cultura in ogor propriu se amplaseaza dupa legume fertilizate cu gunoi de grajd, ca tomate, ardei, vinete, telina. In succesiune, cultura poate urma dupa salata, spanac, ceapa verde, cartofi timpurii, varza timpurie.
Pregatirea terenului pentru cultura in ogor propriu incepe din toamna, cand se aplica 75 Kg s.a/ha P2O5 si 75 Kg s.a/ha K2O, incorporate prin efectuarea unei araturi adanci la 28-32 cm. Primavara, odata cu pregatirea patului germinativ, se aplica 35-50 Kg s.a/ha N.
Pentru cultura succesiva se executa o aratura superficiala la 12-15 cm, apoi pregatirea patului germinativ se face ca si pentru in cultura ogor propriu.
Semanatul se face cand in sol se realizeaza temperaturi de 14-16 grade Celsius, frecvent in perioada 15-20. IV in zonele de campie si 20.IV-10.V in zonele colinare. Pentru cultura succesiva, semanatul se face in perioada 10.VI-1.VII in zonele coliniare si 10-20.VII in zonele de campie.
Lucrarile de intretinere. Se aplica 2-3 prasile mecanice pentru distrugerea buruienilor si a crustei. Ultima prasila se aplica inainte de inflorit si legarea pastailor.
Fertilizarea faziala se aplica la inceputul infloririi, administrand 25 Kg s.a/ha N; 50Kg s.a/ha P2O5 si 30 Kg s.a/ha K2O.
Tehnologia culturii fortate se realizeaza prin culturi efectuate in sere si in adaposturi acoperite cu folie de polietelina.
Cultura fasolei de gradina in sere se practica mai mult in serele inmultitor, dupa rasaduri.
Infiintarea culturii se face prin rasad sau prin semanat direct.
Producerea rasadurilor se realizeaza prin semanatul direct in ghivece sau cuburi nutritive a doua seminte, la adancimea de 2 cm.
Pentru producerea rasadului necesar plantarii unui hectar de cultura comerciala este necesara o cantitate de 30-40 Kg samanta. Pentru ciclul I, semanatul se face in ultima decada a lunii ianuarie, iar pentru ciclul II, in ultima decada a lunii august.
Udarile aplicate dupa semanat, se fac cu apa calduta la 20-22 grade Celsius. De asemenea, se mentine o temperatura in substrat de 22-24 grade Celsius.
Infiintarea culturii se realizeaza prin plantare manuala, cu plantatorul, a doua plante la cuib. Rasadurile scoase din ghivece se planteaza cu bolurile de pamant in rigola, dupa care acestea se completeaza cu pamant, fara sa se taseze. Dupa plantare, se uda prin aspersiune, pentru tasarea pamantului in jurul plantelor.
Lucrarile de intretinere constau in efectuarea de: prasile manuale ori de cate ori este nevoie; palisarea plantelor la o saptamana de la plantare; carnitul plantelor cand au 50-60 cm, si la 100-150 cm; mentinerea unor temperaturi de 18-20 grade Celsius in sol si aer pentru a favoriza polenizarea normala a florilor si formarea pastailor; aplicarea a 2-3 udari zilnice prin aspersiune timp de 1-2 minute; combaterea bolilor si daunatorilor specifici.
Cultura fasolei pastai in solarii si tunele joase se practica in ciclul I si ciclul II, avand o tehnologie generala asemanatoare altor plante legumicole cultivate in aceste spatii.
In ciclul I, semanatul se face in perioada 1-5. IV (cand temperatura solului la adancimea de 5 cm, se mentine constanta la 10-12 grade Celsius), iar in ciclul II, in perioada 10-25. VII.
In solar se folosesc de obicei soiuri de fasole urcatoare, care asigura productii mai mari si esalonate pe o perioada mai lunga de timp, comparativ cu cele oloage.
Infiintarea culturilor se face prin plantare de rasad (in varsta de 25-30 de zile), sau prin semanat direct, in cuiburi, la distante de 70-80 cm intre randuri si 50 cm intre cuiburi pe rand, utilizand o cantitate de samanta de 25-30 Kg/ha.
In tunele joase, semanatul se face pe teren nemodelat, folosind cultivare oloage. Distanta intre randuri este de 60 cm, iar intre cuiburi pe rand de 40 cm.
Perioada de semanat este 1-5.IV la ciclul I si 10-25.VII la ciclul II.
Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare culturilor din camp, acordand o atentie marita aerisirilor.
Toamna, odata cu pregatirea terenului, se face fertilizarea de baza cu 50-75 Kg s.a/ha P2O5 si 50-75 Kg s.a/ha K2O. Ingrasamintele minerale se incorporeaza prin efectuarea araturii adanci la 28-32 cm.
Primavara, concomitent cu pregatirea patului germinativ se aplica 35-45 Kg s.a/ha N. Aplicarea erbicidelor se face inainte de semanat pre si postemergent.
Pentru a reduce efectul negativ al temperaturilor ridicate din vara, cultura se amplaseaza in culise de porumb zaharat.
In zonele sudice si in anii secetosi se recomanda aplicarea a 3-4 udari cu norme de 300 m3/ha. Fazele critice pentru apa sunt: cresterea intensa a plantelor, inflorit, cresterea pastailor, formarea si maturarea bobului in pastaie.