Cycas (Cycas)
Genul Cycas reuneste circa 15 specii dioice cu portul columnar, aparent asemanatoare palmierilor, originare din regiunile semidesertice din Asia de Sud-Est, Madagascar, Australia. Specia cea mai cultivata este Cycas revoluta Thumb.
Particularitati biologice. Planta prezinta la inceput un trunchi ovoid, scurt, care la maturitate devine cilindric, gros, cu cicatrici si ume evidente ale frunzelor uscate si cazute. La maturitate, planta poate atinge inaltimea de 1-2 m. Frunzele sunt penate, frumos arcuite, lungi de 0,75-1,5 m, cu foliole aciculare, pieloase coriacei, colorate in verde stralucitor. Pe masura ce planta imbatraneste frunzele bazale se usuca si cad, lasand in urma cicatrici evidente pe trunchiul cilindric. Florile apar doar in zonele de origine doar la exemplarele mature. Cele mascule, avand un parfum discret de ananas, sunt grupate in varful trunchiului, in inflorescente asemanatoare conurilor, cu lungimea de circa 40 cm. Cele femele au aspectul unor frunze modificate cu ovule pe margine, sunt dispuse in inflorescente cu lungimea de circa 20 cm si sunt urmate de fructe ovoide, tip drupa.
Exigente ecologice. Cicasii sunt plante care solicita spatii de cultura calduroase, bine aerisite si luminate, cu o umiditate atmosferica ridicata. Iarna plantele se pot tine in spatii mai racoroase in care insa temperatura nu va fi mai mica de 13-14 grade Celsius. Suporta bine soarele direct dar tolereaza si semiumbra. Pe parcursul sezonului cald substratul se mentine permanent reavan in timp ce iarna se uda mai rar, doar atat cat sa nu se usuce de tot substratul. Solicita substraturi mijlocii, fertile, bogate in humus, bine drenate, cu pH neutru; tolereaza bine un pH usor alcalin.
Producerea plantelor. Inmultirea cicasilor se face prin seminte, aduse din zonele de origine. Acestea se seamana intr-un substrat usor, cu multa turba, dupa ce in prealabil au fost supuse operatiilor de inmuiere a tegumentului. Temperatura optima pentru germinatie este de 25-30 grade Celsius, plantele rasar dupa circa 2 luni de la rasarire si cresc foarte incet astfel incat plantarea in ghivece este posibila dupa 2-3 luni de la rasarire. Mai rar, plantele se pot inmulti si prin separarea lastarilor ce pot aparea pe trunchi la exemplarele mature, mai ales in zonele de origine. Acestea inradacineaza insa greu, fiind necesara folosirea stimulatorilor rizogeni; in plus, sectiunile ramase dupa desprinderea lastarilor de pe planta mama se cicatrizeaza greu, fiind necesara pudrarea lor cu praf de carbune vegetal.
Ingrijirea plantelor. Pe masura ce cresc plantele se transplanteaza in ghivece de dimensiuni mai mari, aceasta lucrare efectuandu-se primavara devreme. Tot primavara devreme, in fiecare an, se inlocuieste substratul de la suprafata urmand ca la 3-5 ani, in functie de dimensiunile si varsta plantei, sa se faca transplantarea totala. Din martie pana in octombrie se fac fertilizari faziale la interval de 2 saptamani cu ingrasaminte minerale complexe, aplicate sub forma de solutii cu concentratia de 0,2%.