PRINCIPALELE BOLI ALE PĂRULUI SUNT:

VIROZE:

1.Mozaicul inelar al părului – Pear ring pattern mosaic virus

Simptomele acestei viroze sunt diferite, astfel că, soiurile sensibile de păr prezintă, pe frunze, pete clorotice în formă de benzi, inele neregulate, sau linii de culoare verde deschis sau galben verzui, dar uneori petele pot fi necrotice. Unele soiuri pot prezenta formațiuni inelare sau benzi înguste de culoare verde – deschis sau brun. Soiurile rezistente pot prezenta o ușoară marmorare, care dispare în timpul verii. Temperaturile ridicate și uscăciunea accentuează simptomele. La pomii tineri, simptomele sunt mai evidente decât la cei bătrâni. Virusul se transmite prin altoire.

Prevenire:

• Folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;
• Pomii virusați vor fi eliminați din plantație;
• Plantarea de soiuri rezistente.

2.Pietrificarea perelor – Pear stomy pit

Simptomele acestei viroze apar pe fructe, la câteva săptămâni de la căderea petalelor, sub forma unor pete mici, de culoare verde – închis, în dreptul cărora creșterea încetează, determinând apariția unor adâncituri. Dacă simptomele apar mai târziu, forma fructelor este mai puțin afectată, dar fructele sunt improprii consumului deoarece virusul modifică compoziția chimică a acestora. Virusul se transmite prin altoire și comercializare de material vegetal infectat.

Prevenire:

• Folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;
• Pomii virusați vor fi eliminați din plantație.

MICOPLASMOZE:

3.Declinul părului – Phytoplassma pyri 

Simptomele acestei boli diferă de la un soi la altul (unele soiuri sunt mai rezistente). În general pomul își pierde frunzele prematur, după ce acestea capătă o culoare roșiatică, urmând ca în primăvara următoare să dezvolte frunze mici și palide. Un simptom caracteristic este reprezentat de apariția unor pete brune, vizibile la examinarea unei secțiune transversale a unei ramuri. În urma atacului producția se diminuează considerabil. Boala se transmite prin altoire și prin atacul diferitelor specii de cicade.

Prevenire:

• Se recomandă aplicarea de insecticide pentru a ţine sub control populaţia de dăunători ce pot transmite boala;
• Folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;

BACTERIOZE:

4.Focul bacterian al rozaceelor –  Erwinia amylovora

Primele simptome apar primavara, devreme, la nivelul florilor, care treptat se ofilesc, se brunifică și într-un final se înnegresc. Inflorescențele atacate pot cădea sau pot rămâne în pom. Boala progresează rapid la nivelul frunzelor care se veștejesc se brunifică, dar rămân în pom. Lăstarii și frunzele afectate se prezintă ca și cum ar fi arse de foc. Boala poate afecta doar fructele verzi. Uneori, boala poate încercui ramura în întregime, provocând uscarea părții superioare a acesteia, iar în cazul în care boala atacă trunchiul, întregul copac se usucă. Uscăciunea și razele solare nu afectează bacteria. Peste iarnă, bacteria supraviețuiește în muguri, ramuri și fructe bolnave. Ploile însoțite de vânt reprezintă principala modalitate de transmitere a bacteriei.

Combatere:

• Se recomandă defrișarea și distrugerea prin ardere a pomilor puternic atacați sau adunarea ramurilor atacate în cazul pomilor cu un grad mai redus de atac;
• În apropierea livezilor afectate nu se vor plasa stupi, întrucât polenul reprezintă o modalitate de transmitere a bacteriei;
• Combatere chimică se poate executa cu Fungicid Zeamă Bordeleză – 0.5%, Fungicid Funguran OH 50 WP – 0.2%, Fungicid Kocide – 0.2%, înainte de înflorire, Fungicid Alliette 80 WG, la înflorire și Fungicid Funguran OH 50 WP – 0.2%, Fungicid Kocide – 0.2%, după înflorire.

5.Arsura comună a părului – Pseudomonas syringae pv. syringae

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantei. Înnegrirea nervurilor este primul simptom și este urmat de o brunificare a zonelor dintre nervuri. Aceste simptome se extind treptat și cuprind întreaga suprafață foliară producând uscarea frunzelor, care însă nu cad. Florile afectate se brunifică și se ofilesc. Atacul se poate manifesta și la nivelul lăstarilor pe care apar striuri brune, care frecvent încercuiesc lăstarul, aceștia prezentând o delimitare clară între zona bolnavă și cea sănătoasă. Fructele pot fi atacate în toate stadiile, iar atacul se manifestă prin apariția de pete negricioase, umede, ce  conțin picături de exudat. Atacate timpuriu, fructele cad; atacate târziu fructele se depreciază dar rămân în pom, uneori chiar și pe timpul iernii. Boala poate fi întâlnită și sub denumirea de: arsura frunzelor, arsura ramurilor, a mugurilor, în funcție de organul, atacat. De la un an la altul, bacteria se transmite prin intermediul ramurilor bolnave, a frunzelor căzute și a fructelor rămase în pom. În timpul vegetației, insectele și picăturile de apă răspândesc boala.

Combatere:

• Ramurile atacate se vor tăia și se vor distruge prin ardere, iar rănile rezultate în urma tăierilor se vor dezinfecta cu o soluție de Bouille Bordelaise 4 – 5% iar apoi se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• Frunzele și fructele cazute pe sol sau rămase în pom vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Tratamente chimice se pot executa cu: Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Dithane M 45, Fungicid Bouillie Bordelaise.

MICOZE:

6.Putregaiul fructelor și coletului (fitoftorioza) – Phytophthora cactorum

Simptomele bolii se manifestă la nivelul fructelor (pete circulare, brune, care se extind și pătrund în profunzimea pulpei) și la baza tulpinii. Atacul poate fi confundat cu cel al ciupercii care produce Monilioza. Uneori atacul poate fi observat și la nivelul frunzelor de la baza tulpinii. Fructele afectate cad prematur. Boala poate evolua și după depozitarea fructelor. Atacul în zona coletului, produce brunificarea urmată de necrozarea totală și în final, pomii pierd în primul sau în al doilea an de infecție. De la un an la altul, ciuperca rezistă în țesuturile atacate.

Prevenire și combatere:

• Nu se recomandă înființarea plantațiilor pe terenuri grele, joase, predispuse băltirii (condiții favorabile atacului);
• Se recomandă executarea cu atenție a lucrărilor de întreținere, pentru a nu provoca răni (infecția se produce numai prin răni);
• Se vor efectua stropiri preventive, la baza trunchiului, toamna și primăvara, cu produse cuprice (ex: Fungicid Bouillie Bordelaise).

7.Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor de păr şi rapănul perilor – Venturia pirina

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, cel mai rar atacate fiind florile. Pe frunze apar pete circulare, verzi negricioase, cu aspect catifelat, care pot fi izolate sau pot conflua, provocând caderea prematură a frunzelor. Pe lăstari, apar pete mici, asemănătoare cu cele de pe frunze, în dreptul cărora, scoarţa se ridică sub forma unor vezicule care vor crăpa la vârf, provocând exfolierea scoarţei. Atacul pe fructe poate apărea în toate fazele de dezvoltare şi se manifestă prin apariţia unor pete mici, măsliniu – negricioase, cu aspect catifelat, care determină înnegrirea şi crăparea ţesuturilor din dreptul acestora. Ciuperca iernează în scoarţa pomilor atacaţi.

Combatere:

• Pentru combaterea acestui agent patogen există sortiment variat de produse fungicide: Fungicid Dithane M45, Fungicid Captan 50 WP, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Alcupral 50 PU, Fungicid Bouillie Bordelaise.

8.Cancerul negru al ramurilor – Physalospora cydoniae

Toate organele aeriene pot fi afectate de această boală. Pe ramurile tinere, boala le poate cuprinde de jur împrejur, provocând uscarea părții situată deasupra locului atacului. La suprafața ramurilor și a tulpinilor, la punctul de inserție a ramurilor pe tulpină apar pete ovale, delimitate, ușor adâncime, de culoare roșu – brun. În dreptul țesuturilor atacate, scoarța se înnegrește, crapă și se exfoliază. Acest tip de cancer nu pătrunde adânc în lemn, dar poate totuși conduce la uscarea ramurilor atacate. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu diametrul de 3 – 5 mm, de culoare roșu – violaceu, înconjurate de o bordură brună, treptat se măresc, devin brun – gălbui, sau brun – roșiatice, cu partea centrală cenușie. Atacul de la nivelul florilor conduce la uscarea acestora. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate. Atacul este favorizat de umiditatea ridicată din timpul primăverii și de temperaturi de 15 – 20°C.

Prevenire și combatere:

• Se vor aduna fructele atacate (atât cele căzute cât și cele rămase în pom);
• Ramurile atacate se vor tăia și se vor distruge, iar rănile rezultate în urma tăierii se vor dezinfecta;
• Pentru combaterea acestui agent patogen există sortiment variat de produse fungicide: Fungicid Dithane M45, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Alcupral 50 PU, Fungicid Bouillie Bordelaise.

9.Cancerul bacterian – produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză – 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau Fungicid Bouillie Bordelaise.

10.Ulceraţia deschisă a ramurilor (cancerul nectrian) – Nectria galligena

Pe ramuri, boala poate fi observată la unghiul de ramificare, în jurul unei ramuri tăiate sau uscate, în jurul unui mugure nedezvoltat sau a unei răni obişnuite. Simptomele sunt reprezentate de apariţia unei pete brun – roşcată, uşor cufundată, în dreptul căreia scoarţa se brunifică, iar pe măsură ce boala avansează, se sfâşie şi se exfoliază lăsând lemnul neacoperit. Dacă atacul se situează la nivelul ramurilor tinere, leziunea poate fi observată de jur împrejur, iar partea situată deasupra atacului se usucă. Pe ramurile mai groase şi tulpini, apar plăgi, în dreptul cărora ţesuturile reacţionează prin producerea în fiecare primăvară, a unui val de ţesut de acoperire. Când ţesutul de acoperire nu reuşeşte să acopere rana, aceasta va evolua în „cancer deschis”. În cazul în care ţesuturile de acoperire reuşesc să acopere complet rănile, aceasta va evolua în „cancer închis”. Atacul acestui patogen conduce la uscarea ireversibilă a pomului.

Combatere:

• Se recomandă verificarea puieţilor înainte de plantare;
• Uneltele cu care se execută lucrările de îngrijire se vor steriliza cu alcool;
• Rănile mari, rezultate în urma tăierilor de întreţinere se vor dezinfecta cu Fungicid Zeama Bordeleză şi se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• Ramurile afectate se vor tăia;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Merpan 50 WP, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Champ 77 WG.

11.Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor – Monilinia fructigena

Atacul acestei ciuperci poate fi întalnit pe flori, lăstari, ramuri și fructe. În anii ploioși și răcoroși, ciuperca infectează toate organele inflorescenței, astfel că, petalele tinere se ofilesc, se brunifică și se usucă. Atacul de la nivelul florilor se aseamănă cu efectul produs de înghețurile târzii. Florile și fructele atacate rămân în pom tot timpul anului. În urma atacului, fructele foarte tinere se brunifică și putrezesc în întregime, iar fructele mature se mumifică și rămân în pom, asigurând transmiterea ciupercii de la un an la altul.

Prevenire și combatere: 

• Se adună pe cât posibil, toate fructele atacate (din pom și de pe sol);
• Ramurile distruse de atacul ciupercii se vor amputa si se vor distruge prin ardere;
• Tratamente chimice se pot executa cu: Fungicid Dithane M 45, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Topsin 500 SC. (înainte de recoltare, țineți cont de remanența produsului).

12.Putregaiul amar al fructelor –  Glomerella cingulata

Boala se manifestă la nivelul fructelor (atât cele din pom cât și cele depozitate), ramurilor și uneori pe frunze. Fructele atacate prezintă pete mici, brun deschis la început iar culoarea se accentuează. Treptat petele se măresc, iar sub coaja, țesutul se brunifică și se adâncește în pulpă, luând forma unui con. Simptomele acestui atac se deosebesc de cele ale moniliozei prin faptul că suprafața afectată este cufundată în fruct în cazul de față și netedă în cazul moniliozei. Pe ramuri pot apărea pete necrotice, ovale,  în dreptul cărora scoarța este negricioasă și moartă. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin fructele și ramurile atacate. Temperaturile de 15 – 25ºC și vremea umedă, favorizează dezvoltarea ciupercii.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală (strângerea fructelor atacate care rămân în pomi iarna, tăierea și arderea ramurilor atacate);
• Tratamentele executate împotriva rapănului și a moniliozei sunt eficiente și în cazul acestei boli;
• Fructele se vor depozita la o temperatura de 3 – 4ºC, după o sortare prealabilă.

13.Pătarea albă a frunzelor de păr – Mycosphaerella sentina

În general, boala apare pe frunze şi mai rar pe fructe. Pe frunze apar pete brune, circulare sau neregulate, care produc uscarea ţesuturilor. La unele soiuri. pe partea superioară a limbului, ţesutul din jurul petei se coloreză în roşu violaceu. În condiţii favorabile ciupercii, petele se înmulţesc, confluează, determinând căderea prematură a frunzelor. Ciuperca iernează în frunzele atacate căzute.

Combatere:

• Se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă;
• Strângerea şi arderea frunzelor căzute;
• Se pot executa tratamente chimice cu:  Fungicid Dithane M45, Fungicid Captan 50 WP, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Alcupral 50 PU, Fungicid Bouillie Bordelaise.

14.Mana – produsă de Ciupercile din genul Phytophtora

Ofilirea și brunificarea frunzelor sunt primele simptome ale apariției bolii. Creșterea pomilor încetinește și intervine uscarea prematură a acestora.  În zona bazală a tulpinii, apar leziuni asemănătoare cu cele produse de cancerul bacterian. În caz de umiditate ridicată, leziunile se acoperă cu un lichid lipicios. Apariția acestei boli este influențată de umiditate excesivă la nivelul solului.

Prevenire și combatere:

• Irigarea rațională este principala metodă de prevenire a acestei boli întrucât, momentan, nu există nici un tratament recomandat pentru combatere.

15.Pătarea brună a frunzelor – Diplocarpon maculatum

Simptomele acestei boli pot fi observate pe frunze, sub formă de pete circulare, de culoare gălbui – crem, iar mai târziu petele devin roşiatice. Petele pot fi izolate sau pot conflua, caz în care pot produce defolierea completă a pomilor. Boala se poate manifesta şi la nivelul fructelor şi al lăstarilor, astfel că, pe fructe pot apărea pete asemănătoare celor de pe frunze iar lăstarii se brunifică şi se usucă. Pulpa fructelor atacate crapă, iar pe crăpături se dezvoltă boli ce produc putrezirea fructelor.

Combatere:

• Se recomandă strângerea şi distrugerea prin ardere a frunzelor căzute;
• Lăstarii atacaţi se vor tăia şi se vor distruge prin ardere;
• Se pot executa tratamente chimic cu: Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Dithane M 45.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI PĂRULUI SUNT:

1.Viermele merelor – Cydia pomonella

Dăunătorul dezvoltă 1 – 3 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței, pe sub frunzele căzute. Larvele sapă galerii în pulpa fructelor și în zona centrală, unde se găsesc semințele, provocând căderea fructelor. În aceste galerii se instalează diverse microorganisme (ciuperci, bacterii) care determină putrezirea acestora. Pagubele se ridică uneori până la 60 – 80%.

Combatere:

• În timpul iernii și primăvara devreme, se vor răzui mușchii, lichenii și scoarța groasă de pe  trunchiurile și ramurile copacilor, se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Se vor așeza brâie capcană pentru capturarea larvelor care se retrag pentru împupare, capcane care ulterior vor fi distruse;
• Chimic, acest dăunător poate fi combătut cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Avaunt 150 SC

2.Molia pieliței fructelor – Adoxophyes orana

Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm,Insecticid Bactospeine DF.

3.Molia vărgată a piersicului – Anarsia lineatella

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și părul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate în faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC.

4.Molia orientală a fructelor –  Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

5.Minierul marmorat – Phyllonorycter blancardella

Dăunătorul atacă o serie de arbuști ornamentali și pomi fructiferi, printre care și părul. Larvele se hrănesc cu țesuturile aflate între epiderma superioară și cea inferioară a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteză, ceea ce atrage după sine o scădere semnificativă a producției.

Combatere:

• Frunzele căzute pe sol vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Chimic, dăunătorul poate fi combatut cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Coragen 20 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG.

6.Păduchele lânos – Eriosoma lanigerum

Insecta iernează în stadiul de larvă de vârstele a I-a și a II-a, pe rănile canceroase de la nivelul ramurilor, tulpinilor sau ale rădăcinilor. Atacă preferențial mărul și rareori părul și alte specii pomicole. Dăunătorul se localizează pe tulpini, ramuri, lăstari, pedunculii fructelor și pe rădăcina în apropierea coletului. Datorită filamentelor ceroase albe, coloniile sunt ușor de recunoscut. Pe lăstarii tineri, păduchele se fixează la baza, iar pe ramuri și tulpini, în special în crăpăturile scoarței. În urma înțepării și sugerii sevei, țesuturile se hipertrofiază și apar umflături, care treptat se măresc și formează tumori cu aspect canceros. Pomii atacați sunt sensibili la ger, iar la atacuri puternice și repetate se usucă treptat.

Combatere:

• Măsuri preventive: respectarea măsurilor de carantină fitosanitară, tăierea ramurilor și lăstarilor atacați, eliminarea puieților atacați, folosirea la înființare, de material săditor sănătos;
• Tratamentele aplicate in timpul iernii, cu produsul Insecticid Confidor Oil SC 004 – 1,5%, distrug larvele hibernante.
• Pentru tratamente de vară se recomandă tratamente cu Insecticid Actara 25 WG (1.5 g/ 15 l apa), Insecticid Movento 100 SC (7.5 ml/ 10 l apa), Mospilan 20 SG (1.5 gr in 5 l apa), etc.

7.Păduchele țestos – Parthenolecanium corni

Dăunătorul prezintă o generație pe an și iernează în stadiul de larvă de vârsta a II-a, în crăpăturile scoarței tulpinilor și a ramurilor, la baza mugurilor sau pe frunzele căzute. Este un dăunător polifag, care atacă peste 80 de specii de arbori, arbuști și plante ierboase, printre care și părul, la care produce cele mai mari pagube. Femelele și larvele înțeapă și sug seva iar odată cu saliva introduc în plantă enzime care provoacă necrozarea țesuturilor. Frunzele atacate se etiolează și cad prematur. Atacurile puternice, repetate, conduc la debilitarea pomilor, care produc mai puțin și cu timpul se usucă.

Combatere:

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

8.Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Ierneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Combatere: 

• Se va folosi material plantator sanatos;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

9.Păduchele verde al mărului – Aphis pomi

Dăunătorul dezvoltă 8 – 12 generații pe an. Iernează în stadiul de ou, depus pe ramurile subțiri ale pomilor. Primăvara, se localizează în vărful lăstarilor și pe frunzele tinere, pe care le înțeapă și le sug sucul celular, provocând o răsucire de la margini spre nervura principală și se la vârf spre pețiol. Treptat, frunzele se îngălbenesc și se usucă. Organele atacate rămân acoperite de dejecțiile dăunătorului, favorizând dezvoltarea Fumaginei (Capnodium salicium).

Combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Novadim Progress.

10.Păduchele cafeniu al părului – Aphis pyrastri

Dăunătorul atacă agresiv speciile de păr şi este întâlnit pe tot teritoriul România. Primăvara, adulţii colonizează vârfurile de creştere şi frunzele din care se hrănesc cu sucul celular al pomilor. În urma atacului, frunzele se deformează, rezistenţa pomilor la ger scade, pomii realizează creşteri slabe iar mugurii de rod se diferenţiază slab.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy.

11.Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

12.Gărgărița florilor de măr – Anthonomus pomorum

Iernează în stadiul de adult, în scoarța exfoliată a pomilor, pe sub frunze căzute sau în stratul superficial al solului și are o singură generație pe an. Își începe activitatea la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Se hrănesc cu muguri de măr cultivat sau sălbatic, uneori, dăunătorul poate fi întâlnit pe păr sau păducel. Mugurii floriferi atacați dezvoltă flori sterile. Larvele produc cele mai mari pagube, deoarece se dezvoltă în interiorul bobocilor florari și se hrănesc cu petalaul, staminele și părtile interioare ale petalelor. Bobocii atacați nu se mai dezvoltă, se brunifică și rămân pe pom. Intensitatea atacului produce, în unii ani, pierderi de 80 – 90%.

Combatere:

• Se recomandă tăierea ramurilor atacate, răzuirea tulpinilor mai groase și distrugerea prin ardere a resturilor în care se pot găsi adulți hibernanți;
• Se recomandă aplicarea tratamentelor chimice în perioada de hrănire a dăunătorului cu unul dintre produsele: Insecticid Pyrinex Quick, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Reldan 22 EC.

13.Musculiţa frunzelor – Dasineura mali

Dăunătorul dezvoltă 3 – 4 generaţii pe an şi iernează în stratul superficial al solului. Primele semne ale atacului apar în luna mai, când se pot observa frunze rulate şi decolorate. În interiorul acestor frunze se găsesc larve vermiforme, de culoare galben – portocaliu. În cazul unui atac puternic, capacitatea de fotosinteză este redusă, afectând producţia.

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Movento 100 SC, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm.

14.Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

15.Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

16.Puricele melifer – Psylla mali

În condițiile țării noastre, dăunătorul prezintă o singură generație pe an. Iernează în stadiul de ou, pe scoarța copacilor. Parazitează în special mărul dar poate fi întâlnit și pe păr sau scoruș. Livezile de meri din zonele cu precipitații bogate sunt cele mai expuse atacului acestui dăunător. Adulții și larvele colonizează, la începutul primăverii mugurii vegetativi și floriferi apoi se mută pe frunze și fructe tinere. Frunzele și lăstarii tineri se deformează în urma atacului, butonii florali avortează, se usucă și rămân atârnați pe ramuri. În cazul invaziilor puternice, lăstarii și frunzele se acoperă cu dejecțiile larvelor, ceea ce favorizează dezvoltarea ciupercii Capnodium salicinum.

Combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Novadim Progress sau Insecticid Juvinal 10 EC (acțiune strict aficidă, fiind slab toxic pentru entomofauna utilă).

17.Acarienii (păianjenii plantelor)– pot fi combătuți cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

PRINCIPALELE BOLI ALE PRUNULUI SUNT:

VIROZE:

1. Vărsatul prunelor – Plum pox virus

Această boală este considerată a fi una dintre cele mai păgubitoare boli ale prunului. Atacul se manifestă la nivelul frunzelor și a fructelor. Pe frunzele soiurilor sensibile, apar pete sau inele difuze, de culoare verde – deschis sau verde – măsliniu. În unele cazuri, petele își mențin culoarea verde până toamna târziu, chiar dacă frunzele sunt îngălbenite. În general, atacul nu produce schimbarea formei sau a mărimii frunzelor. Fructele mici, tinere nu prezintă simptome. Mai târziu pe fructe apar pete circulare de culoare gălbuie, în dreptul cărora, țesuturile nu mai cresc, producând adâncituri în pulpa fructelor, însoțite adesea de scurgeri de clei. Fructele se coc forțat, cad din pom și au gust neplăcut, datorită excesului de acizi și a conținutului redus de zahăr. Virusul se transmite prin altoire și prin intermediul afidelor.

Prevenire:

• Folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;
• Distrugerea pomilor cu simptome de atac (în cazul atacurilor de slabă intensitate);
• Aplicarea de tratamente chimice pentru controlul populațiilor de insecte care pot fi vectori virotici.

BACTERIOZE:

2.Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși – Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Fungicid Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

3.Cancerul bacterian –  Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau  Fungicid Bouillie Bordelaise.

MICOZE:

4.Monilioza sau putregaiul fructelor –  Monilinia laxa

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în anii reci și ploioși.

Combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea fructelor atacate;
• Ramurile atacate se vor tăia până la zona sănătoasă, se dezinfecta cu o soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score, 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

5.Hurlupii – Taphrina pruni

Boala se manifestă la nivelul fructelor tinere, care sunt mult mai mari decât cele sănătoase și capătă o nuanță galben – verzuie. În urma atacului, coaja sâmburelui este distrusă iar fructele sunt deformate. La suprafața fructelor atacate, apare un strat fin, albicios – cenușiu care treptat devine brun – violaceu. După aproximativ o lună de la apariție, fructele atacate se zbârcesc și cad.

Combatere:

• Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente;
• Se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Polyram DF, Fungicid Merpan 80 WDG etc. (tratamentele se pot aplica în următoarele perioade (dezmugurit, începutul scuturării petalelor, începutul formării fructelor, începutul căderii frunzelor, dacă permit condițiile de mediu).

6.Mături de vrăjitoare – Taphrina institiae

În coroana pomilor, frecvent, se poate observa la vârf, dezvoltarea unor ramuri lungi, subțiri, moi și fragile, grupate în buchete. Acestea sunt bogate și neregulat ramificate, căpătând aspectul unor mături lungi, de aproximativ 1 m și late de 40 cm, care primăvara înfrunzesc înaintea ramurilor sănătoase, dar niciodată nu fructifică. Frunzele situate pe aceste ramuri, sunt mai mici, ușor bășicate, de culoare cenușiu, treptat, acestea se brunifică și cad de timpuriu. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate.

Combatere: 

• Se recomandă tăierea și distrugerea prin ardere a ramurilor atacate;
• Rănile rezultate în urma tăierii se vor dezinfecta cu sulfat de cupru 1% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant.

7.Făinarea – Podosphaera oxyacanthae ( Podosphaera tridactylla)

Atacul se manifestă la nivelul frunzelor pe care se observă o pâslă albicioasă, fină, cu aspect pulverulent. Frunzele atacate se colorează în galben – brun, apoi se ofilesc și cad. La nivelul lăstarilor verzi, apar pete asemănătoare celor de pe frunze, care capătă aspectul unui manșon pâslos. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin formele de rezistență pe care le formează în interiorul organelor atacate.

Combatere:

• Se poate face prin tratemente chimice cu unul din următoarele produse: Fungicid Kumulus DF, Fungicid Bumper 250 EC.

8.Pătarea roșie a frunzelor de prun – Polystigma rubrum

Începând cu luna mai, pe frunze apar pete circulare, de culoare verde – gălbui, cu diametrul de 5 – 20mm, care treptat devin roșu – cărămiziu. În dreptul petelor, țesutul este casant, îngroșat și bombat spre partea inferioară a limbului. Frunzele pot fi complet acoperite de pete roșii în cazul atacurilor puternice. Petele se închid la culoare, spre sfârșitul verii, iar frunzele cad prematur. Ciuperca iernează pe frunzele atacate.

Combatere:

• Se recomandă executarea arăturilor adânci, de toamnă, pentru îngroparea frunzelor căzute și diminuarea sursei de infecție;
• În plantațiile îngrijite, unde se efectuează tratamente împotriva ciupercii Monilinia laxa, această boală nu creează probleme.
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score, 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

9.Rugina – Tranzschelia pruni – spinosae

Simptomele bolii pot fi întalnite pe partea superioară a frunzelor și sunt reprezentate de pete galbene de 1 – 2 mm, în dreptul cărora poate apărea o pâslă pulverulentă de culoare brună, reprezentată de formele de rezistență ale ciupercii. Frunzele puternic atacate se îngălbenesc și cad. Atacurile repetate conduc la epuizarea vigorii pomilor și la reducerea rezistenței la ger. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în rizomii unor specii din genul Anemone.

• Se recomandă igiena culturală și distrugerea plantelor de Anemone;
• Substanțele chimice recomandate în cazul Moniliozei (prezentate la punctul 4) sunt eficiente și în cazul acestei boli.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI PRUNULUI SUNT:

1.Păduchele cenușiu al prunului – Hyalopterus pruni

Este un dăunător migrator, a cărui gazdă primară este prunul iar gazdele secundare sunt reprezentate de diferite genuri de graminee. Iernează în stadiul de ou, pe ramurile și scoarța prunilor. Adulții și larvele colonizează lăstarii și frunzele, care în urma atacului rămân mici iar frunzele prezintă un aspect clorotic și se înconvoaie. Uneori, dăunătorul atacă pedunculul florilor provocând căderea prematură a acestora.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mavrik 2F, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Pyrinex 25 CS.

2.Păduchele țestos al prunului – Parthenolecanium corni

Dăunătorul prezintă o generație pe an și iernează în stadiul de larvă de vârsta a II-a, în crăpăturile scoarței tulpinilor și a ramurilor, la baza mugurilor sau pe frunzele căzute. Este un dăunător polifag, care atacă peste 80 de specii de arbori, arbuști și plante ierboase, printre care și prunul, la care produce cele mai mari pagube. Femelele și larvele înțeapă și sug seva iar odată cu saliva introduc în plantă enzime care provoacă necrozarea țesuturilor. Frunzele atacate se etiolează și cad prematur. Atacurile puternice, repetate, conduc la debilitarea pomilor, care produc mai puțin și cu timpul se usucă.

Combatere:

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

3.Păduchele sferic al prunului – Sphaerolecanium prunastri

Iernează în stadiul de larvă de vârsta a II-a pe scoarța ramurilor și prezintă o singură generație pe an. Atacă diferite specii de pomi din familia Rosaceae, cu preponderență prunul, la care femelele și larvele înțeapă și sug seva de la nivelul scoarței, provocând debilitarea și uscarea pomilor.

Combatere:

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

4.Viermele prunelor – Cydia funebrana

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

5.Viespea neagră a prunului – Hoplocampa minuta

Iernează în stadiul de larvă,în sol, în coconi de mătase, acoperiți de particule e pământ, la 2 – 10 cm adâncime și prezintă o singură generație pe an. Apariția adulților se eșalonează de la îmbobocirea prunilor până la căderea petalelor. Pe măsură ce prunii înfloresc, femelele depun ouăle în interiorul florilor. După eclozare, larvele pătrund în interiorul fructelor tinere și se hrănesc cu pulpa acestora. La sfârșitul dezvoltării, larvele părăsesc fructele și se retrag în sol pentru hibernare. Fructele atacate nu se mai dezvoltă și cad.

Combatere:

• Se recomandă săparea solului din jurul pomilor, pentru scoaterea la suprafață a coconilor, în vederea expunerii temperaturilor nefavorabile;
• La scuturarea a 90% din flori se recomandă aplicarea unui tratament cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

6.Viespea semințelor de prun – Eurytoma schreinerii

Prezintă o singură generație pe an. Iernează în stadiul de larvă, în sâmburii fructelor căzute pe sol, sau în cele rămase în pomi. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai, au un zbor greoi, deplansându-se pe distanțe mici. La 4 – 10 zile, de la apariție, are loc depunerea ouălor, a căror incubație durează 15 – 30 de zile. Larvele se hrănesc cu sămânța din interiorul endocarpului. Fructele de prun atacate se dezvoltă mai slab, au o culoare puțin mai închisă iar în perioada maturizării încep să cadă.

Combatere: 

• Pentru suprafețele mici: se strâng și se distrug fructele atacate;
• Executarea arăturii între rânduri și săparea pe rând a intervalului dintre pomi, reduc rezerva biologică de dăunători;
• Produse omologate pentru combaterea chimică: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW , Insecticid Fastac Active  , Insecticid Faster 10 CE , Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Laser 240 SC.

7.Viermele merelor – Cydia pomonella

Dăunătorul dezvoltă 1 – 3 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței, pe sub frunzele căzute. Larvele sapă galerii în pulpa fructelor și în zona centrală, unde se găsesc semințele, provocând căderea fructelor. În aceste galerii se instalează diverse microorganisme (ciuperci, bacterii) care determină putrezirea acestora. Pagubele se ridică uneori până la 60 – 80%.

Combatere:

• În timpul iernii și primăvara devreme, se vor răzui mușchii, lichenii și scoarța groasă de pe  trunchiurile și ramurile copacilor, se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Se vor așeza brâie capcană pentru capturarea larvelor care se retrag pentru împupare, capcane care ulterior vor fi distruse;
• Chimic, acest dăunător poate fi combătut cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Avaunt 150 SC.

8.Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

9.Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

10.Molia orientală a fructelor –  Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

11. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Irneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Combatere: 

• Se va folosi material plantator sanatos;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

12.Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

13.Minierul marmorat – Phyllonorycter blancardella

Dăunătorul atacă o serie de arbuști ornamentali și pomi fructiferi, printre care și mărul. Larvele se hrănesc cu țesuturile aflate între epiderma superioară și cea inferioară a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteză, ceea ce atrage după sine o scădere semnificativă a producției.

Combatere:

• Frunzele căzute pe sol vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Chimic, dăunătorul poate fi combatut cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Coragen 20 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG

14.Acarienii (păianjenii plantelor)– pot fi combătuți cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

15.Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

La alegerea insecticidelor țineți seama, în mod obligatoriu, de remanența fiecărui produs!!

PRINCIPALELE BOLI ALE PIERSICULUI SUNT:

VIROZE:

1.Mozaicul în formă de benzi al frunzelor sâmburoase – Plum line pattern virus

Simptomele acestei viroze se manifestă, primăvara devreme, la nivelul frunzelor, prin apariția de pete, inele, benzi sau desene gălbui repartizate aproape simetric pe cele două jumătăți ale limbului, iar în unele cazuri poate apărea o clorozare a rețelei de nervuri. Atacul determină căderea prematură a frunzelor, dar nu afectează forma și dimensiunea frunzelor. Pomii atacați vegetează mai slab iar fructele acestora stagnează în creștere, se coc mai devreme și sunt mai sărace în zaharuri. Virusul se transmite prin altoire.

Prevenire:

• Se recomandă utilizarea de portaltoi și altoi sănătoși;
• Puieții se vor verifica înainte de plantare;
• Virusul poate fi eliminat prin menținerea pomilor infectați la temperatura de 37°C, timp de 3 – 4 săptămâni, procedeu urmat de altoirea mugurilor pe portaltoi liber de virus.

2.Pătarea inelară a frunzelor de piersic – Peach necrotic ring spot virus

Atacul se manifestă prin apariția unor pete inelare, mici, de 1 – 3 mm diametru, de culoare verde – gălbui, la nivelul frunzelor, dispuse neregulat în spațiile dintre nervuri, izolat sau confluente, putând acoperi, în unele cazuri, întreg limbul frunzei. În prima perioadă a atacului, simptomele pot fi observate doar pe unele ramuri, apoi treptat, în doi ani, întregul pom va fi infectat. Virusul se poate transmite prin altoire, sămânță și polen.

Prevenire:

• Utilizarea de material săditor liber de virus;
• Virusul poate fi inactivat prin termoterapie (menținerea pomilor infectați la 38°C, timp de 3 săptămâni).

BACTERIOZE:

3.Cancerul bacterian –  Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau  Fungicid Bouillie Bordelaise.

4.Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși – Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Fungicid Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

MICOZE:

5.Bășicarea frunzelor de piersic – Taphrina deformans

Atacul ciupercii se manifestă la nivelul frunzelor, lăstarilor și într-o măsură mai mică a florilor și a fructelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor, sub forma unor umflături neregulate sau a unor bășicări, cărora pe partea inferioară le corespund adâncituri. Treptat, frunzele atacate capătă o colorație galben – brună, apoi brună și cad de timpuriu. În general, după căderea frunzelor, pomul formează altele noi, sănătoase, dar fructele rămân insuficient maturizate. În cazul atacului pe lăstari, aceștia se îngroașă, rămân scurți, se înconvoaie iar frunzele de pe ei sunt îngrămădite. La nivelul fructelor, atacul se manifestă mai rar, prin apariția de pete neregulate, alb – gălbui sau roșu – violacee, cu margini neregulate, care se brunifică și crapă pe măsură ce petele se dezvoltă. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin forme de rezistență pe care le dezvoltă în scoarța pomilor atacați. Temperaturile de 15°C și precipitații reprezintă condiții favorabile dezvoltării ciupercii.

Combatere:

• Primăvara, la dezmugurire, se poate executa un tratament cu Fungicid Captan 80 WDG;
• În perioada de vegetație se pot executa 2 – 3 tratamente cu: Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Dithane M45, Fungicid Folpan 80 WDG.

6.Făinarea – Podosphaera oxyacanthae ( Podosphaera tridactylla)

Atacul se manifestă la nivelul frunzelor pe care se observă o pâslă albicioasă, fină, cu aspect pulverulent. Frunzele atacate se colorează în galben – brun, apoi se ofilesc și cad. La nivelul lăstarilor verzi, apar pete asemănătoare celor de pe frunze, care capătă aspectul unui manșon pâslos. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin formele de rezistență pe care le formează în interiorul organelor atacate.

Combatere:

• Se poate face prin tratemente chimice cu unul din următoarele produse: Fungicid Kumulus DF, Fungicid Bumper 250 EC.

7.Ciuruirea frunzelor – Stigmina carpophila

Este o boala des întâlnită în livezile neîngrijite. Se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor, pe care apar, în urma atacului, pete circulare, regulate, brune, cu margine roșie sau violacee. În dreptul petelor de la nivelul frunzelor, țesuturile se desprind dând un aspect ciuruit. Frunzele perforate cad prematur, iar în cazul atacurilor repetate, pomii intră în declin prea devreme. Pe fructe, apar în general pete roșiatice, mici, care în condiții favorabile confluează, devin brune, iar pulpa din dreptul acestora se usucă până la sâmbure. Pe scoarța atacată apar picături de gomă (clei).

Combatere:

• Ramurile atacate vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Rănile rezultate în urma tăierilor ramurilor afectate se vor dezinfecta cu o soluție de  Fungicid Zeamă Bordeleză  4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În vegetație se pot aplica tratamente cu: Fungicid Score 250 EC, Fungicid Folpan WDG, Fungicid Rovral 500 SC.

8.Monilioza sau putregaiul fructelor –  Monilinia laxa

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în anii reci și ploioși.

Combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea fructelor atacate;
• Ramurile atacate se vor tăia până la zona sănătoasă, se dezinfecta cu o soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score, 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

9.Uscarea cenușie a ramurilor – Fusicoccum amygdali

Ramurile de un an, care sunt atacate, se usucă primăvara, la puțin timp dupa dezmugurire. Primele simptome se manifestă sub forma unor pete eliptice, brune, în jurul mugurilor. Boala poate apărea și pe frunze, sub formă de necroze apicale sau marginale sau pe fructe, care putrezesc. Ramurile atacatese usucă rapid, având o culoare cenușiu – argintie. Este un patogen tipic de rană și pătrunde în plantă prin leziuni rezultate de tăieri, grindină sau atac de insecte.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea prin ardere a ramurilor atacate;
• Se pot aplica tratamente chimice, după recoltare, după căderea frunzelor, la dezmugurit cu unul din următoarele produse: Fungicid Zeama Bordeleză, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Captan 80 WDG.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI PIERSICULUI SUNT:

1.Viermele merelor – Cydia pomonella

Dăunătorul dezvoltă 1 – 3 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței, pe sub frunzele căzute. Larvele sapă galerii în pulpa fructelor și în zona centrală, unde se găsesc semințele, provocând căderea fructelor. În aceste galerii se instalează diverse microorganisme (ciuperci, bacterii) care determină putrezirea acestora. Pagubele se ridică uneori până la 60 – 80%.

Combatere:

• În timpul iernii și primăvara devreme, se vor răzui mușchii, lichenii și scoarța groasă de pe  trunchiurile și ramurile copacilor, se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Se vor așeza brâie capcană pentru capturarea larvelor care se retrag pentru împupare, capcane care ulterior vor fi distruse;
• Chimic, acest dăunător poate fi combătut cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Avaunt 150 SC

2.Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

3.Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

4.Molia vărgată a piersicului – Anarsia lineatella

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și caisul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate în faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC.

5.Molia orientală a fructelor –  Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

6.Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Irneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Combatere: 

• Se va folosi material plantator sanatos;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

7.Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

8.Gărgărița florilor de măr – Anthonomus pomorum

Iernează în stadiul de adult, în scoarța exfoliată a pomilor, pe sub frunze căzute sau în stratul superficial al solului și are o singură generație pe an. Își începe activitatea la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Se hrănesc cu muguri de măr cultivat sau sălbatic, uneori, dăunătorul poate fi întâlnit pe păr sau păducel. Mugurii floriferi atacați dezvoltă flori sterile. Larvele produc cele mai mari pagube, deoarece se dezvoltă în interiorul bobocilor florari și se hrănesc cu petalaul, staminele și părtile interioare ale petalelor. Bobocii atacați nu se mai dezvoltă, se brunifică și rămân pe pom. Intensitatea atacului produce, în unii ani, pierderi de 80 – 90%.

Combatere:

• Se recomandă tăierea ramurilor atacate, răzuirea tulpinilor mai groase și distrugerea prin ardere a resturilor în care se pot găsi adulți hibernanți;
• Se recomandă aplicarea tratamentelor chimice în perioada de hrănire a dăunătorului cu unul dintre produsele: Insecticid Pyrinex Quick, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Reldan 22 EC.

9.Viermele prunelor – Cydia funebrana

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

10.Gândacul arămiu al puieților (Perotis lugubris) și Gândacul negru al puieților (Capnodis tenebrionis). Dăunătorii atacă diferite specii de arbori și pomi fructiferi, dar în special piersicul și caisul. Adulții consumă mugurii, frunzele și lăstarii puieților, iar larvele se hrănesc cu țesuturile din zona coletului și a rădăcinii. Pomii atacați se usucă. Cele mai înregistrate pagube sunt în pepiniere.

Combatere:

• Se execută tratamente chimice cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG, Insecticid Laser 240 EC.

11.Acarienii (păianjenii plantelor)– pot fi combătuți cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

12.Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

La alegerea insecticidelor țineți seama, în mod obligatoriu, de remanența fiecărui produs!!

Importanta

Desi este foarte apreciat pentru fructele sale, atât pentru consum ca atare (migdalele constituie un aliment aproape
perfect), cât si în diverse industrii (alimentara , farmaceutica, etc ), migdalul nu s-a raspândit în tara noastra în principal datorita faptului ca înfloreste cel mai de timpuriu dintre toate speciile pomicole si poate fi des afectat de îngheturile târzii de primavara .
În plus, toate soiurile de la noi sunt autosterile, fiind nevoie într-o plantatie alaturi de soiul de baza , de cel putin înca un soi polenizator.

Cerintele fata de factorii de mediu 

Migdalul reuseste in zone cu temperatura medie anuala de 10,5 -11ºC, peste 3400ºC suma temperaturii anuale si 1700-1800 ore de lumina. Este sensibil la ger si la temperaturi scazute. Desi la pomii bine îngrijiti ramurile de 2-3 ani si lastarii degera doar la -25-27 C, iar mugurii floriferi în faza de umflare rezista mai bine decât cei ai caisului si piersic este foarte afectat de iernile cu oscilatii mari de temperatura, desi staminele si sacii polinici ramân intacte. Florile pot suporta temperaturi între -3 si -5 C, dar fructele abia legate sunt distruse la -1ºC.
Repausul vegetativ este scurt, iar fenofaza înfloritului se declanseaza când s-au acumulat 45-162 C temperatura activa (pragul biologic este de 5 C). În conditiile climatice de la noi înflorirea se declanăeaza în general începând de la 20 martie (la unele soiuri) în primaverile timpurii sau de la 20 aprilie în cele târzii. Temperatura optima în timpul înfloritului este de 18ºC, iar ceam medie de 11-13ºC. Ceata din timpul înfloritului împiedica polenizarea, iar o umiditate in exces in perioada maturarii fructelor provoaca brunificarea lor.

La migdal, mai mult decât la oricare alta specie pomicola , recolta depinde în mare masura de conditiile meteorologice ale anului respectiv. Migdalul suporta mai bine decat oricare alta specie pomicola solurile calcaroase (50-60% Ca). Cresc bine pe soluri pietroase  cu conditia ca apa freatica sa fie la cel putin 3-4 m adâncime. Cele mai bune soluri pentru migdal sunt solurile adânci, bogate în humus si bine drenate. Se dezvolta bine în regiuni cu 300-500 mm precipitatii anuale. În schimb sunt extrem de sensibile la asfixierea radiculara , iar extinderea pe soluri cu pericol de exces temporar de apa se poate face numai prin folosirea unor portaltoi adecvati, de la alte specii, compatibili la altoire cu soiurile de migdal.

Tehnologia de infiintare si intretinere pana la intrarea pe rod

Amplasamentele pentru plantare trebuie sa aiba o expozitie sudica , daca sunt pe pante, de preferat in a doua treime a dealurilor si chiar pe varful lor.

Pregatirea terenului pentru plantare trebuie facutţ din vara , printr-o aratura la adâncimea de (25-35 cm) se alege în
functie de tipul de sol si grosimea orizontului A, evitându-se scoaterea sterilului la suprafta . Daca este necesar o nivelare uăoara se executa înainte de aratura. Cu putin timp înainte de plantare se executa o discuire în doua sensuri, dupţ care se poate executa pichetarea în vederea plantarii. Plantarea este bine sa se faca primavara devreme, deoarece pomii plantati toamna se deshidrateaza puternic si se refac greu.

Sisteme de cultura

Pentru migdal, fiind vorba de pomi cu crestere viguroasa , iubitori de lumina , recomandam plantarea în sistemul de
cultura clasic, la dnsitatea de 400 de pomi/ha (5×5 m), iar orientarea rândurilor sa fie cât mai apropiata de directia N-S (S-E, S-V) pentru o interceptare cat mai buna a luminii in coroana pomului.

Trebuie tinut cont de faptul ca toatae soiurile cultivate la noi sunt autosterile (autoincompatibile) spre deosebire de
piersic si chiar si de cais si trebuie asigurata polenizarea pentru a rodi. În trecut la plantare s-a folosit o schema de plantare bazata pe 2 soiuri, în care la 3 rânduri cu soiul de baza se planta 1 rând cu soiul polenizator. În prezent, pentru o siguranta mai mare, se recomanda sa se  foloseasca o schema bazata pe 3 soiuri, soiul de baza si doua soiuri polenizatoare, iar la doua rânduri plantate cu soiul de baza se planteaza de o parte si de alta a celor doua rânduri câte un rând cu fiecare polenizator.

Tehnica formarii coroanelor

În cultura clasica a migdalului, formele de coroana recomandate sunt cele cu volum mare si trunchiul pomului de
0,8-1 m. Aceste forme pot fi:

• Piramida etajata, cu 10 etaje la pomii vigurosi, distantate la 30-40 cm între ele, fiecare etaj având câte 5 sarpante
• Piramida etajata modificata, cu doar 2-3 etaje, fiecare etaj având câte 3 sarpante distantate la 7-15 cm între ele iar etajele au intre ele distante de 100-130 cm
• Piramida neetajata, constituita dintr-un ax cu 5-7 sarpante dispuse în spirala , distantate la 20-40 cm între ele.
• Piramida neetajata modificata, la fel ca cea de mai sus, dar la care dupa 4-5 sarpante se suprima axul.
• Piramida mixta intrerupta, are un singur etaj cu 3 sarpante, iar deasupra lui la 70-80 cm înca 3-4 sarpante asezate în spirala, la 35-40 cm între ele, suprimându-se axul deasupra ultimei sarpante.
• Vasul ameliorat, cu 3 sarpante uniform repartizate pe plan orizontal (120º între ele), având o ramificare bilaterala alterna tot in plan orizontal; sarpantele sunt distantate pe ax la 12-15 cm între ele, dupa ultima suprimându-se axul. Vasul clasic nu se prea foloseste la migdal din cauza faptului ca pomul are lemnul fragil iar sarpantele având punctele de insertie pe trunchi prea apropiate se dezbina usor.

Migdalul este  specie precoce si incepe sa dea primele fructe  din anul 3 de plantare, pe buchete de mai si ramuri mixte. Recolta sporeste continuu începând cu anul 5-6 si atinge maximum la 12-18 ani. În foarte favorabile pomii se mentin pana la 35-40 de ani, dar pentru conditiile din tara noastra la la 25-30 de ani. Potentialul productiv al migdalului poate conduce la recolte satisfacatoare la noi, adica în medie între 1000 si 3000 kg fructe si 500–1000 kg miez ha. Procentul de miez din greutatea fructului este în functie de soi, începând de la 22 si pâna la 53 %.

Tehnologii de intretinere a plantatiilor dupa intrarea pe rod

Sisteme de intretinere a solului

Întretinerea solului în plantatiile pe rod din zonele secetoase si fara posibilitati şi de irigare, se face prin mentinere ca
ogor negru pe toata suprafata prin lucrari mecanice completate de prasile manuale pe rând, sau prin erbicidare.

La folosirea erbicidelor sistemice, înainte de erbicidare trebuiesc eliminati drajonii, daca exista. În plantatiile cu sistem de irigare se poate înierba intervalul dintre rânduri si lucra, sau erbicida, o banda pe directia rândului, de o parte si de alta a pomilor.

Tehnica fetilizarii plantatiilor 

Fertilizarea se face în functie de cerintele pomilor reiesite în urma analizelor foliare, cu macro si microelemente,
separat, sau prin folosirea îngrasamintelor solubile odata cu irigarea (fertirigare). Ca principiu de baza pentru aplicarea îngrasamintelor pe baza de azot, fosfor si potasiu (NPK), azotul se da în 3 reprize: 1/3 toamna împreuna cu fosforul si potasiu, a doua repriza de azot (1/3)  înainte de înflorit, iar a treia repriza (1/3) la sfârsit de iunie/început de iulie. Daca exista posibilitati, si o fertilizare cu gunoi de grajd 30-40 t/ha pe toata suprafata, odata la 3 ani este foarte benefica. Tocarea ierbii de pe intervale în plantatiile înierbate, precum si tocarea ramurilor rezultate în urma taierilor, contribuie si ele la îmbogatirea solului în materie organica.

Tehnica irigarii plantatiilor

Irigarea plantatiilor din zonele cu precipitatii sub 400 mm/an, se poate realiza prin aspersiune, sub coroana pomului (aspersoare scurte) dewoarece pomii de migdal  in sistemul clasic se formeaza cu trunchi inalt (80-100 cm); prin microaspersiune cu cate un microaspersor la jumatatea distantei dintre pomii pe rand ; prin picurare cu câte 4-6 picuratoare pentru fiecare pom, pe o singura linie pe directia rândului montând picuratoarele cu debit mai mare mai aproape de trunchi. Sistemele de microaspesiune si picurare pot combina administrarea elementelor nutritive solubile odata cu apa de irigat (fertirigare). Doua momente de irigare sunt esentiale la plantatiile de migdal pe rod de la noi: în perioada întaririi endocarpului si dezvoltarii miezului si la începutul maturarii fructelor (favorizeaza scuturarea), deoarece în perioada de înflorire si fecundare, de regula nu sunt probleme cu rezerva de apa din sol accesibila radacinilor.

Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare

Spre deosebire de piersic unde o ramura rodeste numai o singura data, dupa care este suprimata si înlocuita cu alta în vârsta de un an, la migdal nu este cazul. La migdal taierile anuale se rezuma mai mult la tatierile coroanei. De obicei, ramurile de rod se lasa intacte 2-3 ani, iar dupa aceea se întineresc prin scurtare, sau se elimina , dupa caz. Ca si la piersic si la cais, pe ramurile anuale apar ramuri anticipate. Si migdalul, mai întâi înfloreste si dupa aceea înfrunzeste. Mugurii florali, cât si cei vegetativi, dureaza doar un an, iar daca din diverse motive nu pornesc în vegetatie primavara, ei se usuca si cad, ducând la dezgolirea ramurilor la baza si localizarea vegetatiei si a productiei catre periferia coroanei. Migdalul are o capacitate buna de refacere din muguri dorminzi , aspect favorabil in cazurile de regenerare a coroanei pomilor.

Recoltarea fructelor

Recoltarea se face la coacerea completa , când partea verde (mezocarpul) craps si lasa sâmburele sa cada cu usurita . Recoltatul se face pe timp senin, deoarece ploaia si ceata duc la mucegaire. In livezi mici se mai folosesc prajini, dar oricât de atent ar fi manevrate ele rup multe formatiuni fructifere. De aceea este bine ca recoltatul sa se faca manual, de pe scari, nu prin urcare în pomi, deoarece ramurile de migdal se dezbina usor.

În livezile mari, pe terenuri accesibile, recoltatul se face mecanic cu masini vibratoare iar strângerea fructelor cu masini de aspirat puternice.

Fructele decojite se pun la uscare, la soare, timp de 3-4 zile. Migdalele care nu se decojesc se stropesc cu apa si se lasa în gramezi de 30-40 cm grosime timp de 2-3 zile, acoperite cu prelate, dupa care se decojesc usor. Uscarea trebuie facuta bine pentru o pastrare buna , iar miezul de la un fruct bine uscat, prins între degete, nu trebuie sa se îndoaie ci sa se rupa usor, cu un pocnet. Pastrarea fructelor se face în magazii bine uscate si aerisite, ferite de rozatoare, în gramezi de 50-60 cm înaltime, sau în saci de pânza.  Valorificarea se poate face în coaja , sau ca miez, pentru ca miezul sa fie consumat ca atare, prajit si sarat, sau în diferite produse de cofetarie, etc.

PRINCIPALELE BOLI ALE VIȘINULUI:

VIROZE

1. Virusul răsucirii frunzelor de cireș – Cherry leaf roll virus

Pomii infectați cu acest virus au o creștere redusă și o înflorire slabă, iar spre începutul verii, marginile frunzelor acestora se curbează spre partea superioară. Frunzele afectate se adună în rozetă și pierd din vigoare. Unele soiuri pot prezenta pete clorotice la nivelul frunzelor și cancere gomoase la nivelul ramurilor. Pe măsură ce boala se extinde, o parte din coroană se usucă iar distrugerea în întregime a pomului are loc în 4 – 5 ani. Virusul se răspândește prin polen, semințe sau material sădior infectat.

Prevenire:

• Se recomandă utilizarea de material săditor sănătos la înființarea plantațiilor.

2. Pătarea inelară necrotică a frunzelor de cireș – Cherry necrotic ring spot virus

Vișinii infectați timp de mai mulți ani nu manifestă simptome evidente, însă pe frunzele acestora pot apărea pete clorotice, sub formă de inele sau benzi, fine sau mai clare, care se necrozează, cad și conferă frunzelor un aspect zdrențuit. Uneori pot apărea pete verzi – deschis. La început, simptomele se manifestă pe frunzele lăstarilor de 2 ani, devenind apoi evidente și pe frunzele lăstarilor din anul respectiv. Simptomele de perforare produse de această viroză pot fi adesea confundate cu cele ale atucului ciupercii Stigmina carpophila, însă se deosebesc prin forma petelor care este neregulată în cazul virozei și circulară, regulată în cazul atacului produs de ciupercă. În unele cazuri, pomii afectați înfloresc și fructifică normal, dar au un conținut redus de zahăr și acizi ceea ce le conferă o valoare comercială redusă.

Prevenire:

• Pomii atacați se vor elimina din plantație;
• La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent la virus;
• Se vor aplica tratamentele corespunzătoare pentru combaterea populațiilor de dăunători (pot transmite virusul).

3. Îngălbenirea vișinului – Sour cherry yellows virus

Primele simptome ale atacului se manifestă la nivelul frunzelor prin apariția unor pete galben – verzui de formă și mărime variabilă. Îngălbenirea progresează rapid, cuprinzând, uneori, toată suprafața frunzei. Un alt simptom este reprezentat de căderea prematură a frunzelor, care uneori poate avea loc chiar înaintea îngălbenirii. În anii cu veri răcoroase, căderea frunzelor se poate produce în procent de până la 60%. Temperaturile mai mari de 24°C pot masca simptomele atacului. Virusul se transmite prin altoire, prin semințe infectate sau prin polen.

Prevenire:

• La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent la virus;
• Pomii atacați se vor elimina din plantație;
• Materialul săditor poate fi devirozat prin tratare termică (menținere la 37ºC, timp de 3 – 4 săptămâni), urmată de înmulțire separată și retestarea mugurilor.

BACTERIOZE:

4. Ulcerația și ciuruirea bacteriană a pomilor sâmburoși – Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Fungicid Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

5. Cancerul bacterian –  Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau  Fungicid Bouillie Bordelaise.

MICOZE:

6. Monilioza sau putregaiul fructelor de vișin –  Monilinia laxa

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în anii reci și ploioși.

Combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea fructelor atacate;
• Ramurile atacate se vor tăia până la zona sănătoasă, se dezinfecta cu o soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Fungicid Zeamă Bordeleză) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

7. Ciuruirea frunzelor de vișin – Stigmina carpophila

Este o boala des întâlnită în livezile neîngrijite. Se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor, pe care apar, în urma atacului, pete circulare, regulate, brune, cu margine roșie sau violacee. În dreptul petelor de la nivelul frunzelor, țesuturile se desprind dând un aspect ciuruit. Frunzele perforate cad prematur, iar în cazul atacurilor repetate, pomii intră în declin prea devreme. Pe fructe, apar în general pete roșiatice, mici, care în condiții favorabile confluează, devin brune, iar pulpa din dreptul acestora se usucă până la sâmbure. Pe scoarța atacată apar picături de gomă (clei).

Combatere:

• Ramurile atacate vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Rănile rezultate în urma tăierilor ramurilor afectate se vor dezinfecta cu o soluție de  Fungicid Zeamă Bordeleză  4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În vegetație se pot aplica tratamente cu: Fungicid Score 250 EC, Fungicid Folpan WDG, Fungicid Rovral 500 SC.

8. Antracnoza frunzelor de vișin – produsă de ciuperca Coccomyces hiemalis sin. Blumeriella jaapii

Boala se manifestă în general numai la nivelul frunzelor, dar dacă ciuperca găsește condiții favorabile (umiditate și căldură), se poate dezvolta și pe fructe sau lăstari. În cursul lunii mai, pe partea superioară a frunzelor bazale, unde apar numeroase pete mici, purpurii sau roșiatice, izolate, care treptat se unesc și cuprind zone mari din suprafața limbului foliar. În funcție de intensitatea atacului, țesuturile dintre pete se îngălbenesc iar frunzele cad, provocând o diferențiere incompletă a mugurilor, o înflorire abundentă în anul următor dar o fructificare redusă. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate sau poate ierna în fructele căzute.

Prevenire și combatere:

• Frunzele sau după caz, organele atacate vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Dithane M 45,Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Score 250 EC + Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI VIȘINULUI:

1. Musca cireșelor (viermele cireșelor) – Rhagoletis cerasi

Dăunatorul prezintă o singură generație pe an și iernează în sol, în stadiul de pupă, la adâncimi de 2 – 5 cm. Primii dăunători apar după ce se înregistrează temperaturi mai mari de 10°C, timp de 30 – 50 de zile. Larvele se hrănesc, în principal, cu fructele cireșului, dar pot fi întâlnite și pe fructele de vișin, care în urma atacului prezintă pete brune, care fac la apăsare pulpa să cedeze.

Combatere:

• Se recomandă efectuarea de arături adânci toamna și săparea solului sub coroana pomilor pentru distrugerea formelor hibernante;
• Chimic, poate fi combătut cu: Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Laser 240 SC.

2. Păduchele negru al cireșului – Myzus cerasi

Este o specie migratoare, iernează în stadiul de ou, pe ramurile tinere de cireș sau vișin. Dezvoltă 3 – 5 generații pe an, care se hrănesc cu sucul celular al frunzelor. În urma atacului, frunzele se răsucesc, se ofilesc și se usucă, lăstarii se curbează iar puterea de fructificare este slăbită și creșterea încetează. Cele mai mari pagube produse de acest dăunător se înregistrează în livezile tinere și în pepinierele pomicole.

Combatere:

• Dăunătorul se poate combate cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Decis Mega 50 EW.

 3. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

4. Molia vărgată a piersicului – Anarsia lineatella

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și vișinul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate în faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC

5. Molia pieliței fructelor – Adoxophyes orana

Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm, Insecticid Bactospeine DF.

6. Molia orientală a fructelor – Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

7. Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

8. Viermele prunelor – Cydia funebrana

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

9. Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

10. Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

12. Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

La alegerea insecticidelor țineți seama, în mod obligatoriu, de remanența fiecărui produs!!

PRINCIPALELE BOLI ALE MĂRULUI SUNT:

VIROZE:

1. Mozaicul mărului (Apple mosaic virus)

În majoritatea cazurilor, simptomele atacului acestui agent patogen apar la nivelul frunzelor și sunt reprezentate de pete de culoare verde deschis până la galben, galben – auriu, uneori crem. Existența în cultură a unui sortiment foarte variat de soiuri face să existe o multitudine de simptome și de efecte, astfel că petele pot fi inelare, în linii drepte sau sinuoase sau dispuse de-a dreptul nervurilor. Uneori îngălbenirea se poate produce la nivelul nervurilor frunzelor. În cele mai multe cazuri, atacul se manifestă numai pe frunzele mature. Vremea caldă și însorită poate determina apariția de pete necrotice care atrag după sine căderea prematură a frunzelor. Virusul se transmite prin altoire iar simptomele pot aparea uneori după 3 săptămâni, alteori abia în anul următor. Mai poate fi transmis prin semințe sau polen.

Prevenire:

• Se recomandă folosirea de material săditor sănătos și rezistent, la înființarea plantațiilor;
• În cazul altoirii, se vor folosi doar altoi și portaltoi sănătoși;
• Pomii contaminați trebuie eliminați din plantație;

2. Pătarea clorotică a mărului (Apple chlorotic leaf spot virus)

Manifestarea bolii diferă în funcție de soiul atacat și factorii climatici, astfel că pe frunzele soiurilor sensibile pot apărea pete clorotice sub formă de benzi, inele neregulate, linii verzi deschis sau galben – verzui iar în cazul tulpinilor mai virulente pot apărea pete necrotice cenușii sau negre. Unele soiuri pot prezenta formațiuni inelare sau benzi înguste de culoare verde – deschis sau brun, la nivelul fructelor. Soiurile mai rezistente pot prezenta o ușoară marmorare a frunzelor, care dispare în timpul verii. Simptomele pot fi accentuate de temperaturi ridicate și umiditate scăzută. Pomii infectați prezintă sensibilitate la temperaturile scăzute. La unele soiuri, virusul nu produce simptome evidente, dar atrage după sine scăderea producției.

Prevenire:

• Se recomandă folosirea de material săditor sănătos și rezistent, la înființarea plantațiilor;
• Pomii contaminați trebuie eliminați din plantație;
• În cazul altoirii, se vor folosi doar altoi și portaltoi sănătoși;

MICOPLASMOZE:

3. Proliferarea mărului (Apple proliferation)

Pomii tineri suferă o dereglare a proceselor vitale, ceea ce afectează toate organele tinere ale plantei. Plantele atacate pornesc mai repede în vegetație, însă au o creștere și o înălțime mai redusă decât cea a pomilor sănătoși. Pomii capătă un aspect de tufă iar creșterea lăstarilor este aproape verticală. Frunzele pomilor infectați au dimensiuni reduse, prezintă o ușoară clorozare iar nervurile pot căpăta nuanțe de verde deschis, galben sau roșu. Pomii tineri infectați au scoarța lucioasă, maronie și lipsită de pubescență.

Prevenire:

• Se vor folosi altoi și portaltoi sănătoși;
• Puieții se vor verifica înainte de plantare;
• Fertilizarea se va face echilibrat iar irigarea rațional.

BACTERIOZE:

4. Arsura comună a mărului (Produsă de bacteria Pseudomonas syringae pv. syringae)

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene ale plantei. Înnegrirea nervurilor este primul simptom și este urmat de o brunificare a zonelor dintre nervuri. Aceste simptome se extind treptat și cuprind întreaga suprafață foliară producând uscarea frunzelor, care însă nu cad. Florile afectate se brunifică și se ofilesc. Atacul se poate manifesta și la nivelul lăstarilor pe care apar striuri brune, care frecvent încercuiesc lăstarul, aceștia prezentând o delimitare clară între zona bolnavă și cea sănătoasă. Fructele pot fi atacate în toate stadiile, iar atacul se manifestă prin apariția de pete negricioase, umede, ce  conțin picături de exudat. Atacate timpuriu, fructele cad; atacate târziu fructele se depreciază dar rămân în pom, uneori chiar și pe timpul iernii. Boala poate fi întâlnită și sub denumirea de: arsura frunzelor, arsura ramurilor, a mugurilor, în funcție de organul, atacat. De la un an la altul, bacteria se transmite prin intermediul ramurilor bolnave, a frunzelor căzute și a fructelor rămase în pom. În timpul vegetației, insectele și picăturile de apă răspândesc boala.

Prevenire și combatere:

• Ramurile atacate se vor tăia și se vor distruge prin ardere, iar rănile rezultate în urma tăierilor se vor dezinfecta cu o soluție de Bouille Bordelaise 4 – 5% iar apoi se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• Frunzele și fructele cazute pe sol sau rămase în pom vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Tratamente chimice se pot executa cu: Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Dithane M 45, Fungicid Bouillie Bordelaise.

5. Focul bacterian al rozaceelor (Produs de bacteria Erwinia amylovora). Primele simptome apar primavara, devreme, la nivelul florilor, care treptat se ofilesc, se brunifică și într-un final se înnegresc. Inflorescențele atacate pot cădea sau pot rămâne în pom. Boala progresează rapid la nivelul frunzelor care se veștejesc se brunifică, dar rămân în pom. Lăstarii și frunzele afectate se prezintă ca și cum ar fi arse de foc. Boala poate afecta doar fructele verzi. Uneori, boala poate încercui ramura în întregime, provocând uscarea părții superioare a acesteia, iar în cazul în care boala atacă trunchiul, întregul copac se usucă. Uscăciunea și razele solare nu afectează bacteria. Peste iarnă, bacteria supraviețuiește în muguri, ramuri și fructe bolnave. Ploile însoțite de vânt reprezintă principala modalitate de transmitere a bacteriei.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă defrișarea și distrugerea prin ardere a pomilor puternic atacați sau adunarea ramurilor atacate în cazul pomilor cu un grad mai redus de atac;
• În apropierea livezilor afectate nu se vor plasa stupi, întrucât polenul reprezintă o modalitate de transmitere a bacteriei;
• Combatere chimică se poate executa cu Fungicid Zeamă Bordeleză – 0.5%, Fungicid Funguran OH 50 WP – 0.2%, Fungicid Kocide – 0.2%, înainte de înflorire, Fungicid Alliette 80 WG, la înflorire și Fungicid Funguran OH 50 WP – 0.2%, Fungicid Kocide – 0.2%, după înflorire.

6. Flexibilitatea patologică a lemnului la măr – Apple rubbery wood

Boala este produsă de o bacterie din grupul rickettsiilor. Simptomul principal îl constituie flexibilitatea neobișnuit de mare a lăstarilor la 1-2 ani și uneori a ramurilor și tulpinilor pomilor mai în vârstăÎn cazul soiurilor sensibile, pomii capătă aspectul unor sălcii, în special când sunt plini de fructe, frecvent, sub greutatea fructelor, ramurile se rup. Frunzele pomilor afectați au un conținut de clorofilă mai scăzut ceea ce determină îngălbenirea frunzelor. Transmiterea bacteriei se face prin altoire, marcote și butași infectați. Temperaturile cuprinse între 38 – 46°C, stânjenesc activitatea bacteriei.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă folosirea de altoi și portaltoi sănătoși;
• Aplicarea termoterapiei, în cazul materialului săditor – menținerea acestuia la temperatura de 38º C timp de 2-3 săptămâni.

MICOZE:

7. Putregaiul fructelor și coletului (fitoftorioza) – Phytophthora cactorum

Simptomele bolii se manifestă la nivelul fructelor (pete circulare, brune, care se extind și pătrund în profunzimea pulpei) și la baza tulpinii. Atacul poate fi confundat cu cel al ciupercii care produce Monilioza. Uneori atacul poate fi observat și la nivelul frunzelor de la baza tulpinii. Fructele afectate cad prematur. Boala poate evolua și după depozitarea fructelor. Atacul în zona coletului, produce brunificarea urmată de necrozarea totală și în final, pomii pierd în primul sau în al doilea an de infecție. De la un an la altul, ciuperca rezistă în țesuturile atacate.

Prevenire și combatere:

• Nu se recomandă înființarea plantațiilor pe terenuri grele, joase, predispuse băltirii (condiții favorabile atacului);
• Se recomandă executarea cu atenție a lucrărilor de întreținere, pentru a nu provoca răni (infecția se produce numai prin răni);
• Se vor efectua stropiri preventive, la baza trunchiului, toamna și primăvara, cu produse cuprice (ex: Fungicid Bouillie Bordelaise).

8.Făinarea mărului – Podosphaera leucotricha

Boala se manifestă în toată perioada de vegetație (de primăvara până toamna), la nivelul frunzelor, lăstarilor, ramurilor, florilor și mai rar la nivelul fructelor. Primele simptome apar pe frunze, sub forma unui puf albicios, atât pe partea inferioară cât și pe partea superioară. Frunzele atacate se îndoaie ușor spre partea superioară, sunt mai rigide și se usucă devreme. Lăstarii atacați rămân mici, se brunifică și se usucă. La nivelul florilor, se produce deformare, decolorarea și frecvent îngroșarea petalelor și a sepalelor, urmate de uscarea acestora. De la un an la altul, ciuperca se răspândește prin solzii mugurilor.

Prevenire și combatere:

• La plantare se vor utiliza soiuri de măr care sunt mai puțin expuse atacului (Granny Smith, Florina, Golden Delicious etc.);
• Tratamente chimice se pot executa la avertizare cu următoarele produse: Fungicid Thiovit Jet 80 WG – 0.3%, Fungicid Bumper 250 CE – 0.03%, Fungicid Orius 25 EW – 0.05%, Fungicid Score 250 EC – 0.01%.

9. Rapănul merilor – Venturia inaequalis

Frecvent simptomele bolii sunt întâlnite pe fructe și frunze, dar ciuperca poate ataca toate organele aeriene verzi. Pe frunzele tinere se pot observa pete cenușii, aproximativ circulare, cu dimensiuni cuprinse în intervalul 3 – 10 mm, ce prezintă un punct central de culoare mai închisă. Treptat petele capătă o culoare brun – negricioasă sau verde – măsliniu și un aspect catifelat. În cazul unui atac mai puternic, petele confluează, ocupă o suprafață mai mare a limbului, iar frunzele se usucă și cad prematur. Atacul pe fructe se poate manifesta în toate fazele de dezvoltare, prin  apariția de pete brun negricioase, izolate sau nu, cu diametrul de 4 – 5 mm. Fructele afectate se dezvoltă asimetric. Pe lăstarii tineri pot apărea pete asemănătoare celor de pe frunze. Ciuperca iernează în frunzele atacate, rămase pe sol.

Prevenire și combatere:

• Pentru combaterea acestui agent patogen există sortiment variat de produse fungicide: Fungicid Dithane M45, Fungicid Captan 50 WP, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Alcupral 50 PU, Fungicid Bouillie Bordelaise.

10. Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor – Monilinia fructigena

Atacul acestei ciuperci poate fi întalnit pe flori, lăstari, ramuri și fructe. În anii ploioși și răcoroși, ciuperca infectează toate organele inflorescenței, astfel că, petalele tinere se ofilesc, se brunifică și se usucă. Atacul de la nivelul florilor se aseamănă cu efectul produs de înghețurile târzii. Florile și fructele atacate rămân în pom tot timpul anului. În urma atacului, fructele foarte tinere se brunifică și putrezesc în întregime, iar fructele mature se mumifică și rămân în pom, asigurând transmiterea ciupercii de la un an la altul.

Prevenire și combatere: 

• Se adună pe cât posibil, toate fructele atacate (din pom și de pe sol);
• Ramurile distruse de atacul ciupercii se vor amputa si se vor distruge prin ardere;
• Tratamente chimice se pot executa cu: Fungicid Dithane M 45, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Topsin 500 SC. (înainte de recoltare, țineți cont de remanența produsului).

11. Putregaiul amar al fructelor –  Glomerella cingulata

Boala se manifestă la nivelul fructelor (atât cele din pom cât și cele depozitate), ramurilor și uneori pe frunze. Fructele atacate prezintă pete mici, brun deschis la început iar culoarea se accentuează. Treptat petele se măresc, iar sub coaja, țesutul se brunifică și se adâncește în pulpă, luând forma unui con. Simptomele acestui atac se deosebesc de cele ale moniliozei prin faptul că suprafața afectată este cufundată în fruct în cazul de față și netedă în cazul moniliozei. Pe ramuri pot apărea pete necrotice, ovale,  în dreptul cărora scoarța este negricioasă și moartă. De la un an la altul, ciuperca se transmite prin fructele și ramurile atacate. Temperaturile de 15 – 25ºC și vremea umedă, favorizează dezvoltarea ciupercii.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală (strângerea fructelor atacate care rămân în pomi iarna, tăierea și arderea ramurilor atacate);
• Tratamentele executate împotriva rapănului și a moniliozei sunt eficiente și în cazul acestei boli;
• Fructele se vor depozita la o temperatura de 3 – 4ºC, după o sortare prealabilă.

12. Rugina mărului – Gymnosporangium juniperinum

Simptomele de la nivelul frunzelor sunt reprezentate de pete mici, gălbui la început, apoi tind să se înroșească iar pe partea inferioară apar, în dreptul petelor, formațiuni tuberculiforme, care devin proeminente și ajung la o înălțime de 2 mm. Atacurile puternice determină căderea prematură a frunzelor. Atacul la nivelul scoarței ramurilor produce hipertrofierea țesuturilor și apariția unor gale, care pe timp umed se acoperă cu o masă gelatinoasă.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă plantarea de puieți sănătoși;
• Se vor distruge arbuștii spontani din livadă;
• Tratamente chimice se pot executa cu: Fungicid Score 250 EC, Fungicid Folicur Solo 250 EW, Systhane Plus 24 E, Fungicid Antracol 70 WP, Fungicid Polyram DF;

13. Cancerul negru al ramurilor – Physalospora cydoniae

Toate organele aeriene pot fi afectate de această boală. Pe ramurile tinere, boala le poate cuprinde de jur împrejur, provocând uscarea părții situată deasupra locului atacului. La suprafața ramurilor și a tulpinilor, la punctul de inserție a ramurilor pe tulpină apar pete ovale, delimitate, ușor adâncime, de culoare roșu – brun. În dreptul țesuturilor atacate, scoarța se înnegrește, crapă și se exfoliază. Acest tip de cancer nu pătrunde adânc în lemn, dar poate totuși conduce la uscarea ramurilor atacate. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu diametrul de 3 – 5 mm, de culoare roșu – violaceu, înconjurate de o bordură brună, treptat se măresc, devin brun – gălbui, sau brun – roșiatice, cu partea centrală cenușie. Atacul de la nivelul florilor conduce la uscarea acestora. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate. Atacul este favorizat de umiditatea ridicată din timpul primăverii și de temperaturi de 15 – 20°C.

Prevenire și combatere:

• Se vor aduna fructele atacate (atât cele căzute cât și cele rămase în pom);
• Ramurile atacate se vor tăia și se vor distruge, iar rănile rezultate în urma tăierii se vor dezinfecta;
• Pentru combaterea acestui agent patogen există sortiment variat de produse fungicide: Fungicid Dithane M45, Fungicid Merpan 80 WDG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Alcupral 50 PU, Fungicid Bouillie Bordelaise.

14. Cancerul bacterian – produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Fungicid Zeamă Bordeleză – 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau Fungicid Bouillie Bordelaise.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI MĂRULUI SUNT:

1. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Daunatorul prezinta 2 generatii pe an. Irneaza in stadiul de larva de varsta I, sub scut, pe scoarta pomilor. Larvele isi incep activitatea la inceputul lunii aprilie, urmand ca adultii sa apara spre sfarsitul lunii aprilie – inceputul lunii mai. Ataca peste 200 de specii de arbori si arbusti. In urma atacului, tesutul se inroseste si se necrozeaza. In cazul ramurilor inrosirea cuprinde toata scoarta si o parte din lemn, pe frunze se localizeaza in jurul nervurilor iar pe fructe apar pete rosii sub forma unor aureole. Pomii atacati au frunzele ingalbenite iar dezvoltarea acestora este intarziata. Plantele atacate se usuca de la baza spre varf.

Combatere: 

• Se va folosi material plantator sanatos;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalata prezenta daunatorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetatie se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

2.Păduchele lânos al mărului – Eriosoma lanigerum

Insecta iernează în stadiul de larvă de vârstele a I-a și a II-a, pe rănile canceroase de la nivelul ramurilor, tulpinilor sau ale rădăcinilor. Atacă preferențial mărul și rareori părul și alte specii pomicole. Dăunătorul se localizează pe tulpini, ramuri, lăstari, pedunculii fructelor și pe rădăcina în apropierea coletului. Datorită filamentelor ceroase albe, coloniile sunt ușor de recunoscut. Pe lăstarii tineri, păduchele se fixează la baza, iar pe ramuri și tulpini, în special în crăpăturile scoarței. În urma înțepării și sugerii sevei, țesuturile se hipertrofiază și apar umflături, care treptat se măresc și formează tumori cu aspect canceros. Pomii atacați sunt sensibili la ger, iar la atacuri puternice și repetate se usucă treptat.

Combatere:

• Măsuri preventive: respectarea măsurilor de carantină fitosanitară, tăierea ramurilor și lăstarilor atacați, eliminarea puieților atacați, folosirea la înființare, de material săditor sănătos;
• Tratamentele aplicate in timpul iernii, cu produsul Insecticid Confidor Oil SC 004 – 1,5%, distrug larvele hibernante.
• Pentru tratamente de vară se recomandă tratamente cu Insecticid Actara 25 WG (1.5 g/ 15 l apa), Insecticid Movento 100 SC (7.5 ml/ 10 l apa), Mospilan 20 SG (1.5 gr in 5 l apa), etc.

3.Păduchele verde al mărului – Aphis pomi

Dăunătorul dezvoltă 8 – 12 generații pe an. Iernează în stadiul de ou, depus pe ramurile subțiri ale pomilor. Primăvara, se localizează în vărful lăstarilor și pe frunzele tinere, pe care le înțeapă și le sug sucul celular, provocând o răsucire de la margini spre nervura principală și se la vârf spre pețiol. Treptat, frunzele se îngălbenesc și se usucă. Organele atacate rămân acoperite de dejecțiile dăunătorului, favorizând dezvoltarea Fumaginei (Capnodium salicium).

Combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Novadim Progress.

4.Puricele melifer – Psylla mali

În condițiile țării noastre, dăunătorul prezintă o singură generație pe an. Iernează în stadiul de ou, pe scoarța copacilor. Parazitează în special mărul dar poate fi întâlnit și pe păr sau scoruș. Livezile de meri din zonele cu precipitații bogate sunt cele mai expuse atacului acestui dăunător. Adulții și larvele colonizează, la începutul primăverii mugurii vegetativi și floriferi apoi se mută pe frunze și fructe tinere. Frunzele și lăstarii tineri se deformează în urma atacului, butonii florali avortează, se usucă și rămân atârnați pe ramuri. În cazul invaziilor puternice, lăstarii și frunzele se acoperă cu dejecțiile larvelor, ceea ce favorizează dezvoltarea ciupercii Capnodium salicinum.

Combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Novadim Progress sau Insecticid Juvinal 10 EC (acțiune strict aficidă, fiind slab toxic pentru entomofauna utilă).

5.Gărgărița mugurilor – Sciaphobus squalidus

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

6.Gărgărița florilor de măr – Anthonomus pomorum

Iernează în stadiul de adult, în scoarța exfoliată a pomilor, pe sub frunze căzute sau în stratul superficial al solului și are o singură generație pe an. Își începe activitatea la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Se hrănesc cu muguri de măr cultivat sau sălbatic, uneori, dăunătorul poate fi întâlnit pe păr sau păducel. Mugurii floriferi atacați dezvoltă flori sterile. Larvele produc cele mai mari pagube, deoarece se dezvoltă în interiorul bobocilor florari și se hrănesc cu petalaul, staminele și părtile interioare ale petalelor. Bobocii atacați nu se mai dezvoltă, se brunifică și rămân pe pom. Intensitatea atacului produce, în unii ani, pierderi de 80 – 90%.

Combatere:

• Se recomandă tăierea ramurilor atacate, răzuirea tulpinilor mai groase și distrugerea prin ardere a resturilor în care se pot găsi adulți hibernanți;
• Se recomandă aplicarea tratamentelor chimice în perioada de hrănire a dăunătorului cu unul dintre produsele: Insecticid Pyrinex Quick, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Reldan 22 EC.

7.Molia orientală a fructelor –  Cydia molesta

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

8.Molia vărgată a piersicului – Anarsia lineatella

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și caisul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate în faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC.

9.Molia pieliței fructelor – Adoxophyes orana

Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm, Insecticid Bactospeine DF.

10.Molia frunzelor de măr – Yponomeuta maliella

Prezintă o generație pe an, iernează sub un scut format dintr-o secreție care în contact cu aerul devine rigidă. Se hrănesc cu frunze tinere, distrug țesutul dintre cele 2 epiderme, provocând brunificarea și veștejirea acestora. După atacul de la nivelul frunzelor, larvele, părăsesc galeriile și își formează cuiburi acoperite de fire de mătase, la adăpostul cărora scheletuiesc frunzele putând provoca desfrunzirea pomilor. Este o specie monofagă.

Combatere:

• În cazul suprafețelor mici, sau a pomilor cu talie mică, există posibilitatea strângerii și distrugerii cuiburilor de larve, la începutul formării acestora;
• În timpul iernii se pot executa tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• În vegetație se pot aplica tratamente cu Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Coragen 20 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG.

11.Viermele merelor – Cydia pomonella

Dăunătorul dezvoltă 1 – 3 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței, pe sub frunzele căzute. Larvele sapă galerii în pulpa fructelor și în zona centrală, unde se găsesc semințele, provocând căderea fructelor. În aceste galerii se instalează diverse microorganisme (ciuperci, bacterii) care determină putrezirea acestora. Pagubele se ridică uneori până la 60 – 80%.

Combatere:

• În timpul iernii și primăvara devreme, se vor răzui mușchii, lichenii și scoarța groasă de pe  trunchiurile și ramurile copacilor, se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Se vor așeza brâie capcană pentru capturarea larvelor care se retrag pentru împupare, capcane care ulterior vor fi distruse;
• Chimic, acest dăunător poate fi combătut cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Avaunt 150 SC

12.Minierul marmorat – Phyllonorycter blancardella

Dăunătorul atacă o serie de arbuști ornamentali și pomi fructiferi, printre care și mărul. Larvele se hrănesc cu țesuturile aflate între epiderma superioară și cea inferioară a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteză, ceea ce atrage după sine o scădere semnificativă a producției.

Combatere:

• Frunzele căzute pe sol vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Chimic, dăunătorul poate fi combatut cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Coragen 20 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG

13.Fluturele cu abdomenul auriu – Euproctis Chrysorrhoea

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

14.Omida păroasă a dudului – Hyphantria cunea

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

15.Nălbarul (albilița) – Aporia crataegi 

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă, în cuiburi formate din frunze uscate, răsucite și unite între ele prin fire de mătase. Larvele părăsesc adăposturile primăvara și se hrănesc cu muguri, apoi cu frunze. Frunzele atacate se răsucesc în jurul nervurii principale. Este o specie polifagă, frecvent atacă mărul, părul, prunul, ulmul și păducelul. În cazul unor invazii puternice, pomii pot fi defoliați complet.

Combatere: 

• Cuiburile de larve se vor distruge, în timpul iernii;
• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.

16.Sfedelitorul tulpinilor – Cossus cossus

Dăunătorul prezintă o generație la 2 ani și iernează în stadiul de larvă, în scoarța pomilor din care se hrănesc. Se dezvoltă în trunchiul multor specii (măr, păr, prun, cais, cireș, plop, ulm, frasin, tei etc.), dar preferă pomii debilitați și cu lemnul moale, în care rod galerii largi prin care pot pătrunde microorganisme ce provoacă putrezirea lemnului. Frunzele pomilor atacați sunt îngălbenite, recoltele acestora sunt mici și în timp se usucă.

Combatere:

• Se recomandă curățirea scoarței și tăierea ramurilor uscate;
• Trunchiurile și coroana pomilor pot fi tratate cu Insecticid Novadim Progress.

17.Sfredelitorul ramurilor – Zeuzera pyrina

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în galeriile pe care le roade în tulpini și ramuri. Este o specie polifagă dar provoacă pagube în special merilor și perilor din pepiniere și plantații tinere.  Poate fi întalnit și pe specii silvice precum frasin, mesteacăn, tei, liliac, arțar, castan etc. Depunerea de excremente la baza pomilor, este un simptom caracteristic atacului acestei insecte. Pomii atacați prezintă semne de debilitare, iar în cazul atacurilor puternice ramurile afectate de galerii se rup, iar pomii se usucă.

Combaterea  se execută ca și în cazul Sfredelitorului tulpinilor, detaliat anterior.

18.Viespea cu fierăstrău a merelor – Hoplocampa testudinea

Prezintă doar o generație pe an și iernează în sol la 5 – 15 cm adâncime, într-un cocon, în stadiul de larvă. Femelele depun, în caliciul florilor  ouă, din care, în decursul lunii mai apar larvele ce pătrund în fructele abia formate și rod galerii sub epiderma acestora până la nivelul semințelor, provocând căderea lor prematură. Fructele atacate superficial rămân în pom, ajung la maturitate dar nu mai au aspect comercial.

Combatere:

• Toamna se va săpa solul din livezi, pentru distrugerea rezervei de larve;
• Se recomandă efectuarea unui tratamente cu Insecticid Novadim Progress sau Insecticid Calypso 480 SC, la scuturarea petalelor, pentru combaterea adulților înaintea depunerii ouălor.

19.Cicada gheboasă – Cerasa bubalus

Dăunătorul prezintă o generație pe an. Iernează în crăpăturile din scoarța pomilor, în stadiul de ou. Daunele produse de acest dăunător sunt indirecte, sursa principală de hrană este reprezentată de plante ierboase (trifoi, lucernă), de la care se hrănește cu sucul celular. Femelele depun ouăle pe ramurile de măr, într-o incizie făcută cu ovipozitorul. În zona respectivă, scoarța crapă, iar circulația sevei este oprită. Ramurile atacate nu mai fructifică normal, iar în caz de atacuri puternice se usucă. Rănile produse reprezintă căi de acces pentru agenții patogeni. Pagube ridicate se înregistrează în cazul puieților, care în urma atacului se usucă.

Combatere:

Combaterea dăunătorului este dificilă, astfel că se va pune accent pe măsurile preventive:

• Se va controla atent materialul săditor;
• Ramurile afectate se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Plantele ierboase din livadă vor fi distruse;
• Tratamente chimice se pot executa în perioada de repaus cu Insecticid Confidor Oil SC 004.

20.Cicada meliferă – Metcalfa  pruinosa

Este o specie polifagă, consumatoare de viță de vie, arbori și arbuști ornametali și pomi fructiferi. Dezvoltă o generație pe an și iernează în stadiul de ou în ramurile planelor atacate. Adulții și larvele consumă sucul celular al plantelor împiedicând creșterea și răspândind numeroase viroze. Combaterea este dificilă din cauza stratului de ceară ce acoperă corpul insectelor.

Combatere:

•  Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Actellic 50 EC.

21. Acarienii (păianjenii plantelor)– pot fi combătuți cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

PRINCIPALELE BOLI ALE GUTUIULUI SUNT:

MICOZE:

1. Pătarea brună a frunzelor (produs de ciuperca Fabrea maculata).

Cunoscută și sub denumirea de entomosporioză aceasta boală se manifestă în special la nivelul frunzelor dar poate afecta și ramuri sau fructe. Pe frunze apar pete albicioase, roz sau gălbui care în timp devin brun – cărămizii, care treptat se măresc, confluează și afectează o bună parte din limbul foliar, provocând răsucirea, brunificarea și în final căderea prematură a frunzelor. Pe ramurile tinere atacate apar pete asemănătoare celor de pe frunze, dar însoțite de leziuni alungite, longitudinale. Fructele sunt afectate când umiditatea este ridicată; atacate timpuriu, fructele se deformează iar pulpa acestora crapă lăsând cale de pătrundere altor agenți patogeni care produc putrezirea aceestora. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor infectate sau a frunzelor căzute și creează probleme în special în primăverile și verile ploioase.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă adunarea frunzelor căzute și a ramurilor afectate și distrugerea acestora prin ardere sau încorporare adâncă în sol;
• Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Systhane Plus 24 E, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Dithane M 45.

2. Mumifiera fructelor tinere (Monilinia linharthiana)

Monilioza este considerată cea mai păgubitoare boală a gutuiului, în special în zonele și în anii cu primăveri reci și ploioase. La nivelul frunzelor, atacul se manifestă sub forma unei brunificări care pornește de la baza limbului și se extinde până la vârful frunzei, uneori acoperind în întregime limbul foliar, care se usucă, se înnegrește și se îndoaie cu vârful în jos. Fructele atacate sunt moi la pipăit și prezintă un mucegai moale, nu mai cresc, se mumifică și într-un final cad.   Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermdiul fructelor mumifiate.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă adunarea și distrugerea fructelor mumifiate pentru a distruge formele de transmitere;
• În perioada de repaus vegetativ se pot executa tratamente cu Fungicid Bouille Bordelaise WDG;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu: Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC.

BACTERIOZE:

3. Focul bacterian (Produs de bacteria Erwinia amylovora)

Toate organele aeriene ale plantei pot fi atacate de această bacterie. Primele simptome apar primăvara, pe flori care încep să se ofilească, se brunifică, apoi se înnegresc, urmând să se extindă la nivelul pedunculului, care deasemenea se înnegrește. De la nivelul inflorescențelor, bacteria boala se extinde rapid pe frunze, care se veștejesc, apoi se înnegresc. Lăstarii atacați și frunzele moarte apar ca și cum ar fi fost arse de foc. Bacteria este rezistentă la uscăciune si la razele solare și poate rezista în exudatul uscat (apare pe vreme umedă și călduroasă, la nivelul pedunculului) timp de 9 – 12 luni, însa poate supraviețui și în muguri sau fructe bolnave. Se răspândește  prin intermediul precipitațiilor însoțite de vânt, prin intermediul vântului fără ploi, sau poate fi transmisă de insecte polenizatoare, furnici, muște etc. Este o boală foarte periculoasă, ce poate determina distrugerea întregii plantații.

Prevenire și combatere:

• Ramurile puternic atacate vor fi amputate și distruse prin ardere, iar cele mai puțin atacate vor fi curațate prin tăiere, incizia făcându-se cu 15 cm sub zona atacată;
• Instrumentarul utilizat la tăiere se va dezinfecta cu alcool etilic 70%;
• În apropierea plantațiilor infestate nu se vor așeza stupi;
• După fiecare ploaie se pot aplica tratamente cu produse chimice precum: Fungicid Aliette 80 WG, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP.

4. Cancerul bacterian (produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau Bouille Bordelaise.

5. Făinarea (produsă de ciuperca Podosphaera clandestina)

Atacul se manifestă la nielul lăstarilor tineri prin apariția de pete albe, care treptat măresc și acoperă suprafața frunzelor în întregime. Pe măsura evoluției bolii, miceliul ciuperci devine prăfos. Țesuturile atacate se încrețesc și mor. Atacul ciupercii se poate observa și la nivelul fructelor care se acoperă cu o pâslă albicioasă, crapă și putrezesc.

Prevenire și combatere:

• La înființarea plantațiilor se recomandă utilizarea de material săditor rezistent;
• Se recomandă fertilizarea echilibrată;
• Se recomandă adunarea lăstarilor și a fructelor atacate și distrugerea acestora prin ardere;
• În vegetație se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Systhane Plus 24 E, Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Topas 100 EC sau Fungicid Karathane M 35 CE.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI GUTUIULUI SUNT:

1. Molia orientală a fructelor (Cydia molesta)

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

2. Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella)

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și caisul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate ăn faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC.

3. Molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana)

Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm, Insecticid Bactospeine DF.

4. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

5. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea)

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.
• Atenție: Frunzele duzilor la care s-au aplicat tratamente chimice vor fi toxice pentru viermii de mătase.

6. Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea)

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  Insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

7. Cariul scoarței (Scolytus rugulosus)

Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii pomicole, însă este prezent, în general, numai în livezile îmbătrânite. Larvele și adulții se hrănesc cu vasele liberiene dintre scoarță și lemn. Larvele rod găuri în lemn iar adulții rod galerii dispuse în lungul tulpinii și ramurilor. În cazul atacurilor puternice și repetate, pomii se usucă.

Combatere:

• Pomii afectați sau ramurile afectate vor fi distruse prin ardere;
• Se vor efectua tratamentele specifice în perioada de repaus vegetativ;
• Tratamente chimice se pt executa cu: Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Pyrinex Quick.

8. Gărgărița fructelor (Rhynchites Bacchus)

Adulții se hrănesc cu mugurii florali, frunzele și fructele a diverse specii de pomi fructiferi. Femelele depun ouăle în fructele abia formate. Larvele se dezvoltă în fructe, de la care consumă pulpa și sâmburii. Acest dăunător se dezvoltă în prezența moniliozei.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din livadă, toamna;
• Fructele mumificate se adună și se elimină din livadă;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Acatara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC Insecticid Calypso.

9. Viermele merelor (Cydia pomonella)

Dăunătorul dezvoltă 1 – 3 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos, în crăpăturile scoarței, pe sub frunzele căzute. Larvele sapă galerii în pulpa fructelor și în zona centrală, unde se găsesc semințele, provocând căderea fructelor. În aceste galerii se instalează diverse microorganisme (ciuperci, bacterii) care determină putrezirea acestora. Pagubele se ridică uneori până la 60 – 80%.

Combatere:

• În timpul iernii și primăvara devreme, se vor răzui mușchii, lichenii și scoarța groasă de pe  trunchiurile și ramurile copacilor, se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Se vor așeza brâie capcană pentru capturarea larvelor care se retrag pentru împupare, capcane care ulterior vor fi distruse;
• Chimic, acest dăunător poate fi combătut cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Avaunt 150 SC:

10. Păduchele verde al mărului (Aphis pomi)

Dăunătorul dezvoltă 8 – 12 generații pe an. Iernează în stadiul de ou, depus pe ramurile subțiri ale pomilor. Primăvara, se localizează în vărful lăstarilor și pe frunzele tinere, pe care le înțeapă și le sug sucul celular, provocând o răsucire de la margini spre nervura principală și se la vârf spre pețiol. Treptat, frunzele se îngălbenesc și se usucă. Organele atacate rămân acoperite de dejecțiile dăunătorului, favorizând dezvoltarea Fumaginei (Capnodium salicium).

Combatere:

• Se vor executa tratamente chimice cu: Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Mavrik 2 F, Insecticid Novadim Progress.

11. Minierul marmorat (Phyllonorycter blancardella)

Dăunătorul atacă o serie de arbuști ornamentali și pomi fructiferi, printre care și gutuiul. Larvele se hrănesc cu țesuturile aflate între epiderma superioară și cea inferioară a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteză, ceea ce atrage după sine o scădere semnificativă a producției.

Combatere:

• Frunzele căzute pe sol vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Chimic, dăunătorul poate fi combatut cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Coragen 20 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG

12. Gărgărița mugurilor (Sciaphobus squalidus)

Dăunatorul prezintă o generație la 2 ani. Iernează în stadiul de adult, în sol. Adulții își încep activitatea primăvara, când temperaturile depășesc pragul de 10ºC, urcă în coroana pomilor și se hrănește cu muguri, boboci florali, flori, frunze, ramuri tinere, provocând pagube însemnate. Larvele acestei specii nu sunt dăunătoare, întrucât se hrănesc în sol, cu rădăcinile plantelor erbacee spontane.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din plantație, în toamna;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC,  Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Reldan 22 EC etc.

PRINCIPALELE BOLI ALE CIREŞULUI SUNT:

VIROZE

1.Virusul răsucirii frunzelor de cireș (Cherry leaf roll virus)

Pomii infectați cu acest virus au o creștere redusă și o înflorire slabă, iar spre începutul verii, marginile frunzelor acestora se curbează spre partea superioară. Frunzele afectate se adună în rozetă și pierd din vigoare. Unele soiuri pot prezenta pete clorotice la nivelul frunzelor și cancere gomoase la nivelul ramurilor. Pe măsură ce boala se extinde, o parte din coroană se usucă iar distrugerea în întregime a pomului are loc în 4 – 5 ani. Virusul se răspândește prin polen, semințe sau material sădior infectat.

Prevenire:

• Se recomandă utilizarea de material săditor sănătos la înființarea plantațiilor.

2. Pătarea inelară necrotică a frunzelor de cireș (Cherry necrotic ring spot virus)

Cireșii infectați timp de mai mulți ani nu manifestă simptome evidente, însă pe frunzele acestora pot apărea pete clorotice, sub formă de inele sau benzi, fine sau mai clare, care se necrozează, cad și conferă frunzelor un aspect zdrențuit. Uneori pot apărea pete verzi – deschis. La început, simptomele se manifestă pe frunzele lăstarilor de 2 ani, devenind apoi evidente și pe frunzele lăstarilor din anul respectiv. Simptomele de perforare produse de această viroză pot fi adesea confundate cu cele ale atucului ciupercii Stigmina carpophila, însă se deosebesc prin forma petelor care este neregulată în cazul virozei și circulară, regulată în cazul atacului produs de ciupercă. În unele cazuri, pomii afectați înfloresc și fructifică normal, dar au un conținut redus de zahăr și acizi ceea ce le conferă o valoare comercială redusă.

Prevenire:

• Pomii atacați se vor elimina din plantație;
• La înființarea plantațiilor se va folosi material săditor sănătos, rezistent la virus;
• Se vor aplica tratamentele corespunzătoare pentru combaterea populațiilor de dăunători (pot transmite virusul).

BACTERIOZE:

3.Ulcerația și ciuruirea bacteriană a frunzelor (produsă de Pseudomonas syringae pv. mors-prunorum)

Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Prevenire și combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

4.Cancerul bacteriam (produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens)

Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau Bouille Bordelaise.

5. Pătarea roșiatică și răsucirea frunzelor de cireș (produsă de ciuperca Gnomonia erythrostoma)

Primele simptome se manifestă la nivelul frunzelor și fructelor în lunile iunie și iulie, când apar pete difuze, la început galbene apoi se brunifică. Pețiolul frunzelor afectate se îndoaie în formă de cârlig și se desprinde de ramuri în anul următor. Pe fața inferioară a funzelor apar din timpul verii, în dreptul petelor, pete mici, nergicioase. Foarte rar, atacul se poate manifesta și la nivelul fructelor care se brunifică și cad din stadii tinere. Daca sunt atacate la maturitate, fructele prezintă o adâncitură în dreptul căreia pulpa nu se mai dezvoltă. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul frunzelor bolnave.

Prevenire și combatere:

• Se vor aplica măsurile de igienă culturală corespunzătoare;
• Se pot aplica tratamente cu Zeamă bordeleză, Fungicid Dithane M 45, sau alte fungicide de contact.

6. Monilioza sau putregaiul fructelor de cireș (produs de ciuperca Monilinia laxa)

Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate și produce pagube însemnate în anii reci și ploioși.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea fructelor atacate;
• Ramurile atacate se vor tăia până la zona sănătoasă, se dezinfecta cu o soluție de Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente chimice cu produse pe bază de cupru (Ex: Bouille Bordelaise) și tratamente preventive aplicate în vegetație cu Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Topsin 500 SC..

7. Antracnoza frunzelor de cireș (produsă de ciuperca Coccomyces hiemalis)

Boala se manifestă în general numai la nivelul frunzelor, dar dacă ciuperca găsește condiții favorabile (umiditate și căldură), se poate dezvolta și pe fructe sau lăstari. În cursul lunii mai, pe partea superioară a frunzelor bazale, unde apar numeroase pete mici, purpurii sau roșiatice, izolate, care treptat se unesc și cuprind zone mari din suprafața limbului foliar. În funcție de intensitatea atacului, țesuturile dintre pete se îngălbenesc iar frunzele cad, provocând o diferențiere incompletă a mugurilor, o înflorire abundentă în anul următor dar o fructificare redusă. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin intermediul ramurilor atacate sau poate ierna în fructele căzute.

Prevenire și combatere:

• Frunzele sau după caz, organele atacate vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Dithane M 45,Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Score 250 EC + Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC.

8. Ciuruirea frunzelor de cireș (produsă de ciuperca Stigmina carpophila) 

Este o boala des întâlnită în livezile neîngrijite. Se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor, pe care apar, în urma atacului, pete circulare, regulate, brune, cu margine roșie sau violacee. În dreptul petelor de la nivelul frunzelor, țesuturile se desprind dând un aspect ciuruit. Frunzele perforate cad prematur, iar în cazul atacurilor repetate, pomii intră în declin prea devreme. Pe fructe, apar în general pete roșiatice, mici, care în condiții favorabile confluează, devin brune, iar pulpa din dreptul acestora se usucă până la sâmbure. Pe scoarța atacată apar picături de gome.

Prevenire și combatere:

• Ramurile atacate vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Rănile rezultate în urma tăierilor ramurilor afectate se vor dezinfecta cu o soluție de Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În vegetație se pot aplica tratamente cu: Fungicid Score 250 EC, Fungicid Folpan WDG, Fungicid Rovral 500 SC.

9. Făinarea (produsă de ciuperca Podosphaera clandestina).

Atacul se manifestă la nielul lăstarilor tineri prin apariția de pete albe, care treptat măresc și acoperă suprafața frunzelor în întregime. Pe măsura evoluției bolii, miceliul ciuperci devine prăfos. Țesuturile atacate se încrețesc și mor. Atacul ciupercii se poate observa și la nivelul fructelor care se acoperă cu o pâslă albicioasă, crapă și putrezesc.

Prevenire și combatere:

• La înființarea plantațiilor se recomandă utilizarea de material săditor rezistent;
• Nu fertilizați excesiv;
• Se recomandă adunarea lăstarilor și a fructelor atacate și distrugerea acestora prin ardere;
• În vegetație se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Systhane Plus 24 E, Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Topas 100 EC sau Fungicid Karathane M 35 CE.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CIREȘULUI:

1. Musca cireșelor (viermele cireșelor) – Rhagoletis cerasi

Dăunatorul prezintă o singură generație pe an și iernează în sol, în stadiul de pupă, la adâncimi de 2 – 5 cm. Primii dăunători apar după ce se înregistrează temperaturi mai mari de 10°C, timp de 30 – 50 de zile. Se hrănește cu fructele cireșului care în urma atacului prezintă pete brune, care fac la apăsare pulpa sa cedeze.

Combatere:

• Se recomandă efectuarea de arături adânci toamna și săparea solului sub coroana pomilor epntru distrugerea formelor hibernante;
• Chimic, poate fi combătut cu: Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Laser 240 SC.

2. Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella)

Este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și cireșul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate ăn faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC

3. Molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana)

Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm, Insecticid Bactospeine DF.

4. Molia orientală a fructelor (Cydia molesta)

Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

5. Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea)

Este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

6. Păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus)

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

7. Cicada meliferă (Metcalfa  pruinosa)

Este un dăunător polifag, consumator de viță de vie, arbori și arbuști ornametali și pomi fructiferi. Dezvoltă o generație pe an și iernează în stadiul de ou în ramurile planelor atacate. Adulții și larvele consumă sucul celular al plantelor împiedicând creșterea și răspândind numeroase viroze. Combaterea este dificilă din cauza stratului ce ceară ce acoperă corpul insectelor.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Actellic 50 EC.

8. Păduchele țestos (Sphaerolecanium prunastri)

Specie polifagă, atacă mai mulți pomi fructiferi, vița de vie, etc. Dăunatorul dezvoltă o generație pe an. Iernează în stadiul de larvă, pe scoarța ramurilor atacate. Adulții și larvele colonizează ramurile provocând necrozarea țesuturilor și frunzele provocând deformarea și căderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejecții ce pot favoriza apariția unor infecții.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea ramurilor cu o perie aspră;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Faster 10 CE.

9. Cicada gheboasă (Cerasa bubalus)

Dăunătorul prezintă o generație pe an. Iernează în crăpăturile din scoarța pomilor, în stadiul de ou. Daunele produse de acest dăunător sunt indirecte, sursa principală de hrană este reprezentată de plante ierboase (trifoi, lucernă), de la care se hrănește cu sucul celular. Femelele depun ouăle pe ramurile de cais, într-o incizie făcută cu ovipozitorul. În zona respectivă, scoarța crapă, iar circulația sevei este oprită. Ramurile atacate nu mai fructifică normal, iar în caz de atacuri puternice se usuca. Rănile produse reprezintă căi de acces pentru agenții patogeni. Pagube ridicate se înregistrează în cazul puieților, care în urma atacului se usuca.

Prevenire și combatere:

Combaterea dăunătorului este dificilă, astfel că se va pune accent pe măsurile preventive:

• Se va controla atent materialul săditor;
• Ramurile afectate se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Plantele ierboase din livadă vor fi distruse;
• Tratamente chimice se pot executa în perioada de repaus cu Insecticid Confidor Oil SC 004.

10. Cariul scoarței (Scolytus rugulosus)

Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii pomicole, însă este prezent, în general, numai în livezile îmbătrânite. Larvele și adulții se hrănesc cu vasele liberiene dintre scoarță și lemn. Larvele rod găuri în lemn iar adulții rod galerii dispuse în lungul tulpinii și ramurilor. În cazul atacurilor puternice și repetate, pomii se usucă.

Combatere:

• Pomii afectați sau ramurile afectate vor fi distruse prin ardere;
• Se vor efectua tratamentele specifice în perioada de repaus vegetativ;
• Tratamente chimice se pt executa cu: Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Pyrinex Quick.

11. Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

12. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea)

Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.
• Atenție: Frunzele duzilor la care s-au aplicat tratamente chimice vor fi toxice pentru viermii de matase.

13. Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi)

Este o specie migratoare, iernează în stadiul de ou, pe ramurile tinere de cireș. Dezvoltă 3 – 5 generații pe an, care se hrănesc cu sucul celular al frunzelor. În urma atacului, frunzele se răsucesc, se ofilesc și se usucă, lăstarii se curbează iar puterea de fructificare este slăbită și creșterea încetează. Cele mai mari pagube produse de acest dăunător se înregistrează în livezile tinere și în pepinierele pomicole.

Combatere:

• Dăunătorul se poate combate cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Decis Mega 50 EW.

PRINCIPALELE BOLI ALE CAISULUI SUNT:

VIROZE:

1. Vărsatul prunului la cais (produs de Plum pox virus).  Apariția de linii și benzi clorotice pe țesuturile nervurilor secundare și terțiare ale frunzelor, sunt simptome ale acestui virus. Spre deosebire de prun, la cais, apar frecvent inele sau curbe, care acoperă porțiunea de frunză din jurul nervurilor. După anii cu ierni geroase, dar în care producția de fructe a fost ridicată, pomii infectați prezintă scurgeri gomoase, apoi treptat se debilitează și se usucă. Cele mai evidente simptome pot fi observate la nivelul fructelor, sub forma unor pete circulare, de culoare verde – pal, ușor adâncite în pulpă. Pulpa fructelor atacate se înmoaie, se subțiază și imprimă fructelor un gust mediocru. Sâmburele fructelor atacate prezintă inele foarte evidente, cu contur mai deschis (nuanțe de crem), față de culoarea de fond (maro închis).

Prevenire:

• Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante;
• Materialul săditor utilizat la plantare trebuie să provină din pepiniere controlate;
• În pepiniere, se vor efectua tratamente repetate pentru combaterea vectorilor.

MICOPLASMOZE:

2. Răsucirea clorotică a frunzelor de cais ( Apricot chlorotic leaf roll). Frunzele pomilor infectați capătă un aspect clorotic, rămân mai mici decât cele sănătoase și prezintă tendința de a-și răsuci marginile spre interior. Lăstarii ramifică anormal iar aspectul general al plantelor este de degenerare totală, cu fază de declin pronunțat. Pomii puternic atacați dezvoltă sensibilitate la îngheț, dau producții slabe, iar fructele sunt lipsite de gust. Patogenul este localizat in floem și se poate transmite prin intermediul cuscutei sau a altoirii.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă utilizarea de altoi și portaltoi sănătoși la înființarea plantațiilor pomicole;
• Pomii care prezintă simptomele enumerate anterior se vor elimina din pepinieră sau din plantații;
• Pomii altoiți pe mirobolan sau zarzăr sunt mai rezistenți.

BACTERIOZE:

3.Ulcerația și ciuruirea bacteriana a frunzelor (produsă de Pseudomonas syringae pv. morsprunorum). Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Prevenire și combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

4.Cancerul bacteriam (produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens).  Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau Bouille Bordelaise.

MICOZE:

5. Putregaiul fructelor de cais și zarzăr – Monilioza (produs de ciuperca Monilinia laxa). Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate.

Prevenire și combatere:

• Ramurile și lăstarii atacați  se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Fructele mumifiate vor fi deasemenea adunate și distruse;
• În perioada de repaus vegetativ și în cursul vegetației, se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Bouille Bordelaise, Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Score 250 EC.

6. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor (produsă de Stigmina carpophylla). Simptomele bolii se manifestă în general la nivelul frunzelor și al fructelor și foarte rar la nivelul ramurilor și lăstarilor. La dezmugurire, pe frunze apar pete mici, roz – violaceu,  marginite de o bordură. La scurt timp, petele se necrozează, se desprind, iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Aceleași pete pot apărea și pe fructe, destul de timpuriu (când au mărimea unei alune). La început petele sunt mici, punctiforme, dar treptat se unesc și depreciază fructele. Atacurile timpurii provoacă deformarea fructelor, încetinesc sau chiar stopează creșterea acestora și uneori pot cădea înainte de maturitatea de consum.

Prevenire și combatere:

• În general, în livezile în care se aplică regulat măsuri de igienă culturală și tratamente chimice, boala nu creează probleme;
• Ramurile afectate se vor tăia și se vor distruge prin arderea, iar rănile rezultate în urma tăierilor se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Rovral 500 SC sau Bouille Bordelaise.

7. Boala plumbului (produsă de ciuperca Stereum purpureum). Primăvara, la intrarea în vegetație, pe partea superioară a frunzelor apare o colorație metalic – argintie, frunzele se încrețesc, se brunifică, devin sfărâmicioase și cad timpuriu. Lăstarii afectați nu mai cresc. Nu toate ramurile din același pom pot fi atacate, însă cele atinse de această ciupercă putrezesc și se usucă. Ciuperca se răspândește prin vânt, ploaie, prin intermediul insectelor sau prin sol. Ciuperca pătrunde în plantă prin rănile provocate de tăieri.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea pomilor de uscături, iar resturile rezultate în urma acestor operațiuni vor fi distruse prin ardere;
• Se recomandă evitarea tăierilor care produc secțiuni mari; În cazul în care acestea sunt necesare rănile se vor dezinfecta cu o soluție de Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• După defrișarea livelizor terenul se va cultiva 3  – 4 ani cu graminee sau leguminoase;
• În perioada dinaintea înfloritului se pot executa tratamente chimice cu Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP.

8. Uscarea ramurilor (produsă de ciuperca Valsa leucostoma). Pomii debilitați de secetă, insolații, ger sau alte cauze sunt, în general, cei mai expuși la atacul acestei ciuperci. Boala se manifestă prin uscarea extremităților ramurilor. Foliajul pomilor atacați este redus ca dimensiuni, îngălbenit cu tendințe de zbîrcire și de cădere prematură. La nivelul lăstarilor apar zone cenușiu – gălbui, uneori cafenii, oval – alungite, izolate. În cazul pomilor maturi, evoluția este lentă și provoacă uscarea treptată a ramurilor. Pe scoarța ramurilor se pot observa pustule sub forma unor discuri. De la un an la altul, ciuperca rezistă în scoarța ramurilor debilitate.

Prevenire și combatere:

• Ramurile atacate se vor îndepărta și se vor distruge;
• Rănile formate în urma îndepărtării ramurilor se vor trata cu o soluție de Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• Tratamente chimice se pot aplica după recoltare, după căderea frunzelor și primăvara la dezmugurit cu: Fungicid Zeamă Bordeleză, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Copernico Hi – Bio.

9. Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla). Atacul se manifestă la nielul lăstarilor tineri prin apariția de pete albe, care treptat măresc și acoperă suprafața frunzelor în întregime. Pe măsura evoluției bolii, miceliul ciuperci devine prăfos. Țesuturile atacate se încrețesc și mor. Atacul ciupercii se poate observa și la nivelul fructelor care se acoperă cu o pâslă albicioasă, crapă și putrezesc.

Prevenire și combatere:

• La înființarea plantațiilor se recomandă utilizarea de material săditor rezistent;
• Nu fertilizați excesiv;
• Se recomandă adunarea lăstarilor și a fructelor atacate și distrugerea acestora prin ardere;
• În vegetație se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Systhane Plus 24 E, Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Topas 100 EC sau Fungicid Karathane M 35 CE.

10. Rugina (produsă de ciuperca Tranzschelia pruni – spinosae). Petele de culoare galbenă prezente pe partea supeioară a limbului și prezența de spori de culoare brună pe partea inferioară, în dreptul acestor pete sunt simptomele acestei boli. Atacul ciupercii scade rezistența plantelor la ger și frecvența rodirii (odată la 2 ani). Primele faze de dezvoltare, ciuperca le parcurge pe Piciorul cocoșului, abia apoi trece pe pomii fructiferi. O altă gazdă intermediară poate fi Porumbarul (Prunus spinosa). Ciuperca iernează sub formă de miceliu pe organe subterane ale unor specii de Anemone.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea frunzelor din livadă;
• Se recomandă distrugerea plantelor ce pot consitui plante gazdă intermediare;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Falcon 460 EC.

11. Antracnoza sau Pătarea purpurie (produsă de Blumeria jaapii). Primele simptome apar, în general, la începutul verii, când, pe partea superioară a frunzelor se pot observa pete mici, de culoare roșiatică, care cresc în timp, acoperind întreaga suprafață a frunzelor, provocând desprinderea și căderea acestora. Apariția bolii consecutiv câțiva ani, conduce la uscarea prematură a pomilor. Ciuperca atacă frunzele și codițele fructelor, care în urma atacului se coc neuniform, sunt mici și lipsite de gust.

Prevenire și combatere:

• Resturile vegetale din livadă vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Menținerea unor coroane aerisite și luminate prin efectuarea tăierilor corespunzătoare;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC + Fungicid Bravo 500 SC.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CAISULUI SUNT:

1. Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella) este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și caisul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate ăn faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC.

2. Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae). Iernează pe ramurile de cais în stadiul de ou. Larvele apar primăvara devreme și se hrănesc cu sucul celular al lăstarilor producând pagube semnificative. În general colonizează partea inferioară a frunzelor din care sug, deasemenea, sucul celular provocând o necrozare a țesuturilor. Pagubele produse de acest dăunător sunt atât directe (necrozarea țesuturilor diverselor organe) dar și indirecte (poate transmite unele virusuri).

Combatere:

• Nu se vor cultiva specii legumicole printre rândurile livezilor tinere, întrucât pot reprezenta gazde secundare;
• Se vor executa tratamente chimice cu:Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Karate Zeon, Insecticid Mavrik 2 F.

3. Molia orientală a fructelor (Cydia molesta). Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

4. Viermele prunelor (Cydia funebrana). Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

5. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea). Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.
• Atenție: Frunzele duzilor la care s-au aplicat tratamente chimice vor fi toxice pentru viermii de matase.

6. Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea) este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

7.Cicada gheboasă (Cerasa bubalus)

Dăunătorul prezintă o generație pe an. Iernează în crăpăturile din scoarța pomilor, în stadiul de ou. Daunele produse de acest dăunător sunt indirecte, sursa principală de hrană este reprezentată de plante ierboase (trifoi, lucernă), de la care se hrănește cu sucul celular. Femelele depun ouăle pe ramurile de cais, într-o incizie făcută cu ovipozitorul. În zona respectivă, scoarța crapă, iar circulația sevei este oprită. Ramurile atacate nu mai fructifică normal, iar în caz de atacuri puternice se usuca. Rănile produse reprezintă căi de acces pentru agenții patogeni. Pagube ridicate se înregistrează în cazul puieților, care în urma atacului se usuca.

Prevenire și combatere:

Combaterea dăunătorului este dificilă, astfel că se va pune accent pe măsurile preventive:

• Se va controla atent materialul săditor;
• Ramurile afectate se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Plantele ierboase din livadă vor fi distruse;
• Tratamente chimice se pot executa în perioada de repaus cu Insecticid Confidor Oil SC 004.

8. Cicada meliferă (Metcalfa  pruinosa) este o specie polifagă, consumatoare de viță de vie, arbori și arbuști ornametali și pomi fructiferi. Dezvoltă o generație pe an și iernează în stadiul de ou în ramurile planelor atacate. Adulții și larvele consumă sucul celular al plantelor împiedicând creșterea și răspândind numeroase viroze. Combaterea este dificilă din cauza stratului ce ceară ce acoperă corpul insectelor.

Combatere:

•  Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Actellic 50 EC.

9. Păduchele țestos (Parthenolecanium corni)

Specie polifagă, atacă mai mulți pomi fructiferi, vița de vie, etc. Dăunatorul dezvoltă o generație pe an. Iernează în stadiul de larvă, pe scoarța ramurilor atacate. Adulții și larvele colonizează ramurile provocând necrozarea țesuturilor și frunzele provocând deformarea și căderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejecții ce pot favoriza apariția unor infecții.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea ramurilor cu o perie aspră;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Faster 10 CE.

10. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

11. Molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana). Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm, Insecticid Bactospeine DF.

12. Gărgărița fructelor (Rhynchites Bacchus). Adulții se hrănesc cu mugurii florali, frunzele și fructele a diverse specii de pomi fructiferi. Femelele depun ouăle în fructele abia formate. Larvele se dezvoltă în fructe, de la care consumă pulpa și sâmburii. Acest dăunător se dezvoltă în prezența moniliozei.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din livadă, toamna;
• Fructele mumificate se adună și se elimină din livadă;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Acatara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC Insecticid Calypso.

13. Gândacul arămiu al puieților (Perotis lugubris) și Gândacul negru al puieților (Capnodis tenebrionis). Dăunătorii atacă diferite specii de arbori și pomi fructiferi, dar în special piersicul și caisul. Adulții consumă mugurii, frunzele și lăstarii puieților, iar larvele se hrănesc cu țesuturile din zona coletului și a rădăcinii. Pomii atacați se usucă. Cele mai înregistrate pagube sunt în pepiniere.

Combatere:

• Se execută tratamente chimice cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG, Insecticid Laser 240 EC.

Frunzele și pericarpul fructelor au multiple acțiuni terapeutice: bactericidă, bacteriostatică, astringentă, calmantă, cicatrizantă,antitoxică, emolientă, antisudorală, antireumatismală etc. Se pot utiliza sub formă de infuzie, decoct, tinctură.

PRINCIPALELE BOLI ALE NUCULUI SUNT:

VIROZE:

1. Boala liniei negre (produsă de Cherry leaf roll virus in walnut). Dacă vigoarea pomilor se reduce treptat, frunzele sunt galbene și ofilite iar pomul își pierde prematur frunzele, este posibil ca acesta să fie afectat de „Boala liniei negre”, în acest caz puteți observa și că lăstarii terminali sunr debili, nu se dezvoltă normal, iar la nivelul scoarței pot apărea crăpături sau chiar găuri. Dacă se va elimina scoarța în zonele unde sunt prezente simptomele, se va observa o dungă de culoare neagră. Virusul poate fi transmis prin altoire sau prin polen.

Prevenire:

• Se recomandă eliminarea, din livadă, a pomilor afectați;
• Se vor utiliza altoi și portaltoi sănătoși.

BACTERIOZE:

2. Arsura bacteriană a nucului (produsă de Xanthomonas campestris pv. juglandis). Arsura bacteriană se manifestă la nivelul frunzelor, lăstarilor tineri, inflorescențelor și fructelor. Primele simptome sunt marcate de apariția, pe frunze, la nivelul nervurilor, de pete mici, circulare sau colțuroase, translucide, care în scurt timp confluează și devin brune, producând deformarea severă a frunzelor, care capătă un aspect de „lingură”. Atacul pe lăstari se manifestă prin apariția de pete brune, negricioase, alungite, pline cu mucilagii, în special la nivelul lăstarilor tineri. Pe vreme umedă, lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar leziuni. Boala poate ataca inclusiv florile la nivelul cărora apare o brunificare care în scurt timp se înnegrește și conduce la eliberarea de polen contaminat, în cazul florilor mascule, iar în cazul florilor femele, se înnegrește baza stigmatelor, se înconjoară de o aureolă uleioasă, distruge la început superficial, apoi profund țesuturile, conducând la căderea prematură a fructelor, în cazul în care fructele nu cad, acestea vor fi sensibile pe toată durata dezvoltării. Fructele atacate prezintă pete rotunjite, de mărimi diferite. Infecția poate ajunge în interiorul fructelor distrugând miezul. Bacteria iernează în crăpăturile scoarței, în resturile vegetale și se poate transmite prin polen infectat, prin apa provenită din precipitații care spală leziunile, prin intermediul insectelor și a lucrărilor de îngrijire. Arsura bacteriană este favorizată de precipitațiile abundente și de fertilizarea execsivă cu azot.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă utilizarea de material săditor sănătos;
• Lăstarii afectați vor fi eliminați din cultură și distruși prin ardere;
• Se va evita aplicarea de azot în cantități excesive;
• În timpul vegetației se pot aplica 2 – 3 tratamente cu produse cuprice: Zeama Bordeleză, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG (primul tratament se va executa la dezmugurire, apoi la apariția stigmatelor florilor femele, la începutul formării fructelor și se mai poate executa un tratament la căderea frunzelor).

3. Cancerul bacterian (produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens). Se manifestă prin apariția pe rădăcini și pe tulpini de tumori, mici și moi la început ce se lignifică în timp. Formele și mărimile tumorilor diferă în funcție de organul atacat, de vârsta pomului etc. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria pătrunde în plante prin rănile produse de nematozi, grindină, etc. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 75% favorizează apariția acestei boli.

Prevenire și combatere:

• Puieții vor fi verificați și sortați înainte de plantare;
• Se recomandă înființarea livezilor pe terenuri pregătite corespunzător;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul se vor dezinfecta foarfecele și uneltele;
• Ramurile afectate se vor tăia până la zona sănătoasă, se va aplica un tratament cu Zeama Bordeleză de 4 – 5% și se vor acoperi rănile cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților de vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%.
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru.

MICOZE:

4. Antracnoza nucului (produsă de Gnomonia juglandis). Antracnoza se poate manifesta la nivelul tuturor organelor verzi ale plantei (frunze, pețioluri, lăstari tineri, fructe). Simptomele sunt reprezentate de pete mici, cenușii, înconjurate de un halou de culoare brună. Frunzele atacate se îngălbenesc, se brunifică, se răsucesc și cad timpuriu. Fructele pot fi atacate în toate stadiile de dezvoltare, dar când atacul se manifestă de timpuriu, miezul acestora poate fi distrus.  Pe pețioluri și pe lăstarii tineri apar adesea pete ovale sau eliptice, ușor adâncite,de la cafeniu – deschis până la negru. Uneori simptomele se pot confunda cu cele ale Arsurii bacteriene. Ciuperca iernează pe resturile vegetale de la suprafața solului.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea prin ardere sau îngropare a resturilor vegetale din livadă;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Topsin 500 Sc, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Bravo500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Curzate Manox.

5. Cancerul deschis (produs de Ciuprecile din genul Nectaria). Ciuperca poate pătrunde în copaci prin intermediul rănilor rezultate în urma tăierilor. Scoarța din zona afectata se exfoliază, țesuturile se scufundă, iar zona afectată capătă un aspect canceros. Atacul ciupercii se poate manifesta la nivelul tuturor organelor aeriene, inclusiv la nivelul fructelor, care putrezesc și cad. Atacul la nivelul tulpinii conduce la uscarea ireversibilă a pomului.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă verificarea puieților înainte de plantare;
• Uneltele se vor steriliza cu alcool sau clor;
• Irigarea și fertilizarea se vor executa în cantități echilibrate;
• Rănile mari, rezultate în urma lucrărilor de întreținere se vor acooperi cu mastic;
• Ramurile afectate se vor tăia;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Merpan 50 WP, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Copernico Hi – Bio.

6. Mana (produsă de Ciupercile din genul Phytophtora). Ofilirea și brunificarea frunzelor sunt primele simptome ale apariției bolii. Creșterea pomilor încetinește și intervine uscarea prematură a acestora.  În zona bazală a tulpinii, apar leziuni asemănătoare cu cele produse de cancerul bacterian. În caz de umiditate ridicată, leziunile se acoperă cu un lichid lipicios. Apariția acestei boli este influențată de umiditate excesivă la nivelul solului.

Prevenire și combatere:

• Irigarea rațională este principala metodă de prevenire a acestei boli întrucât, momentan, nu există nici un tratament recomandat pentru combatere.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI NUCULUI:

1.Viermele nucului (Cydia spp.) este o insectă polifagă ce atacă diferite specii de pomi fructiferi, inclusiv nucul. Iernează în stadiul de larvă în spațiile adăpostite de intemperii (crăpături ale scoarței, sol, resturi vegetale, etc.). Femelele își depun ouăle pe fructe sau în apropierea acestora, iar larvele pătrund în fructe și se hrănesc cu sâmburii acestora.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Faster 10 CE, Inseticid Affirm, Insecticid Decis Mega EW 50.

2. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea). Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC, cu urmatoarea specificare: Frunzele duzilor la care s-au aplicat tratamente chimice vor fi toxice pentru viermii de matase.

3. Păduchele țestos (Sphaerolecanium prunastri)

Specie polifagă, atacă mai mulți pomi fructiferi, vița de vie, etc. Dăunatorul dezvoltă o generație pe an. Ierneaza în stadiul de larvă, pe scoarța ramurilor atacate. Adulții și larvele colonizează ramurile provocând necrozarea țesuturilor și frunzele provocând deformarea și căderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejecții ce pot favoriza apariția unor infecții.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea ramurilor cu o perie aspră;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Nuprid Al 200 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Faster 10 CE.

4. Acarianul galicol (Eriophyes erinea). Dăunător este periculos deoarece produce defolierea prematură a pomilor, afectând în mod direct producția. Prezintă mai multe generații pe an, care se hrănesc cu sucul celular al frunzelor. În urma înțepăturii, pe partea inferioară a frunzelor, se formează pete neregulate, de mărimi diferite, cu aspect pâslos, delimitate de nervuri. În dreptul acestor pete, pe partea superioară apar umflături caracteristice.

Prevenire și combatere:

• In perioada de repaus vegetativ se pot aplica tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004.
• In vegetație se pot aplica tratamente cu: Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

5.Afidele – Aphis spp. se pot combate cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Actara 25 WG etc.

6.Alți acarieni – pot fi combatuti cu: Acaricid Nissorun 10 WP, Acaricid Milbeknock EC, Acaricid Envidor 240 SC, Acaricid Vertimec 1.8 EC.

   Cerintele fata de factorii de mediu

Nucul este o planta pomicola care se cultiva in peste 60 de tari. Aceasta planta are cerinte diferentiate fata de factorii de mediu, in functie de caracteristicile soiurilor si sistemelor de cultura.

In conditiile din Romania, nucul cultivat prezinta unele restrictii privind factorii geografici, de relief, sol, umiditate si temperatura.

Relieful este un factor cu potential restrictiv tinand seama de panta terenului, gradul de fragmentare, nivelul de fertilitate al solului, etc. Terenurile cu panta de peste 10-12 %, cu toate deficientele lor, nu pot servi pentru realizarea de plantatii de nuci cu performante productive si cu rentabilitate economica. Sunt de preferat terenurile plane sau cu pante de pana la 10 %, cu conditia realizarii unui nivel ridicat de mecanizare a lucrarilor.

Solul este unul dintre factorii care pot deveni restrictivi pentru realizarea unei plantatii de nuc cu rentabilitate ridicata. Desi se intalneste sporadic pe majoritatea tipurilor de sol, nucul solicita unele caracteristici definitorii ale solului, pentru o cultura rentabila. Caracteristicile restrictive, chiar limitative ale solului pentru o cultura reusita de nuc se refera la: adancimea de exploatare a sistemului radicular trebuie sa fie de 1-1,5 m; continutul de carbohidrati cu CaCO3 activ in zona radacinilor sa nu depaseasca 10 %; reactia solului favorabila este de (pH) 6-7,5, peste aceste limite apar probleme de toxicitate.

Temperatura este un factor limitativ pentru unele zone ale tarii, nucul fiind o specie iubitoare de caldura. Reuseste cel mai bine in regiuni cu temperatura medie anuala de 9-10,5 grade Celsius, dar da rezultate destul de bune si in zone cu temperatura anuala de 8-9 grade Celsius.

Apa este un factor esential pentru cresterea si fructificarea nucului. In conditiile din Romania, nucul are nevoie de asigurarea necesarului de umiditate din sol prin irigare. Nucul este intalnit in toate zonele cu precipitatii de la 500 la 800 mm/an, dar pentru o crestere si fructificare rentabila are nevoie de completarea deficitului de apa in sol, mai ales cand se manifesta fenomenul de seceta. Deficitul de apa poate afecta cresterea lastarilor, a fructelor, a productiei si calitatea acesteia.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Se vor evita acele zone in care se inregistreaza frecvent temperaturi minime absolute de -30; -33 grade Celsius, cele cu ingheturi tarzii din partea a doua a lunii aprilie si terenurile argiloase, calcaroase in zona sistemului radicular. Cele mai favorabile soluri sunt cele cu pH de 6,5-7,5.

Plantatiile de nuc cu caracter industrial necesita sistem de irigare. Cele mai favorabile amplasamente sunt cele de pe terenuri plane sau cu panta de pana la 10 %.

Plantatiile pot fi organizate pe diferite suprafete ca marime. Pentru a putea mecaniza lucrarile in plantatiile de nuc, inclusiv cea de recoltare sunt necesare suprafete de 50-100 ha pe ferma. La suprafete mai mici sunt necesare asocieri pentru cumpararea si folosirea utilajelor.

Pregatirea terenului in vederea realizarii unei plantatii intensive de nuc consta in urmatoarele lucrari tehnologice:

-delimitarea terenului alocat plantatiei si marcarea gardului de protectie;

-defrisarea vegetatiei lemnoase si/sau ierboase si scoaterea acesteia in afara viitoarei plantatii;

-modelarea portiunilor de teren care favorizeaza acumularea apei sau impiedica trecerea utilajelor.

Pentru plantatiile clasice sau suprafete reduse de teren, pregatirea terenului se reduce la operatiuni de defrisare a vegetatiei lemnoase, la mobilizarea terenului prin aratura adanca si la marcarea locului de plantare. Rolul acestor plantatii este in principal pentru combaterea eroziunii solului si numai in secundar pentru productia de fructe.

Sisteme de intretinere a solului

In sistemul intensiv de cultura a nucului se practica lucrarea solului intre randurile de pomi si cultivarea de ierburi perene. Benzile de insamantare ocupa in primii ani, 70 % din intervalul dintre randuri, pentru ca ulterior, pe masura ce cresc plantele de nuc, benzile se micsoreaza pana la 3,5-4 m latime. Insamantarea se face la 4 ani, iar anual se coseste iarba de 2 ori.

Pe randul de pomi se face erbicidare cu un erbicid de contact. Erbicidarea poate fi inlocuita si cu lucrari pe rand, facute cu freza cu palpator. Intretinerea solului cu inierbare permanenta este foarte importanta pentru recoltarea mai usoara a fructelor.

Tehnica irigarii plantatiilor

Metodele de irigare cele mai utilizate la nuc sunt irigarea prin picurare si irigarea prin microjet.

Normele si momentele de irigare se determina ca si in cazul plantatiilor tinere, in functie de necesitatile plantelor. Acestea depind si de microzona de cultura si de nivelul precipitatiilor anuale.

Pentru asigurarea unei umiditati suficiente in sol, se impune ca sa se mentina nivelul de peste 70 % din intervalul umiditatii active.

Particularitati privind taierile de intretinere si fructificare

Nucii sunt plante pomicole care necesita taieri in fiecare an ca si alte specii. Pe de o parte se fac taieri de corectie la nivelul coroanelor, iar mai tarziu se fac taieri de intretinere, de multe ori apar ramuri care se usuca. Concomitent cu acestea se fac si taieri de fructificare. Aceste constau in rarirea ramurilor si rareori in scurtarea ramurilor anuale.

Tendinta la nivel mondial este de a taia cat mai putine ramuri, intr-un nuc, deoarece, implicit va scadea productia. Pe de alta parte trebuie facute aceste taieri pentru a asigura un echilibru intre crestere si fructificare.

In plantatiile de dimensiuni mari, taierile de intretinere si fructificare se executa de pe platforme speciale, tractate cu tractoare si care isi regleaza inaltimea. Se vor evita in acest fel, eventuale accidente.

Recoltarea fructelor

Recoltarea fructelor la nucii din sistemul clasic sau cei razleti se face manual. Un muncitor se urca in pom si bate cu un bat lung ramurile de 1-3 ani, producand caderea fructelor dar si distrugerea unor ramuri fructifere. Metoda este foarte veche si neeficienta. Fructele cazute sunt adunate de alti muncitori si transportate in hale, unde se decojesc de mezocarp, in timp de 2-4 zile.

Recoltarea moderna se face in plantatiile intensive de peste 30 ha, cu echipamente de valoare ridicata. Se foloseste un echipament vibrator atasat la un tractor si apoi aplicat pe trunchiul pomului. Dupa 3-5 minute de vibrare cad toate nucile. Dupa acest utilaj urmeaza un altul (cu alt tractor) care matura nucile cazute si le strange intr-un sir pe mijlocul randului.

Echipamentul (Pick-up) lucreaza pe un teren plan, fara resturi lemnoase sau ierboase. Dupa trecerea pick-upului vine un exhaustor si se absorb nucile si unele resturi din sirul de fructe, dupa care sunt trecute intr-o remorca. Operatia se continua prin introducerea nucilor care au fost separate in exhaustor, intr-o baie cu apa si apoi intr-o instalatie de decojire a mezocarpului. Imediat nucile sunt trecute la uscare intr-o instalatie cu ventilare.

Remarcam ca in cazul recoltarii manuale, costurile sunt de peste 40-50 % din tehnologia de cultura, iar la recoltarea mecanica, acestea se reduc la 25-30 %.

In conditiile tarii noastre, fermierii au nevoie de asociere pentru a reusi sa obtina utilajele necesare recoltarii.

Pastrarea nucilor poate fi realizata in conditii naturale, in magazine aerisite 6-12 luni. Valorificarea poate fi realizata prin vanzarea directa sau ca miez de nuca.

   Importanta

Piersicul, cat si mutatia sa naturala, constituie specia pomicola cea mai raspandita, dupa mar, in zonele cu climat temperat. Piersicile se preteaza, pe langa consum in stare proaspata, la o gama larga de produse procesate.

Suprafata ocupata de piersic in Romania la inceputul anului 1990 era de cca. 11000 ha livezi, dar a scazut dramatic ulterior. Ca si in cazul altor specii pomicole se impune reabilitarea piersicului prin programe de dezvoltare in timp, bine gandite.

Cerintele fata de factorii de mediu

Referitor la cerintele fata de caldura, piersicul nu este depasit decat de migdal si eventual de cais. Reuseste bine in zonele cu temperatura medie anuala de 10-11,5 grade Celsius. Temperaturile orare optime ale speciei se situeaza intre 20 si 33 grade Celsius, iar cele absolute minime sunt de 7 grade Celsius si maxime de 35 grade Celsius. Si rezistenta la ger este mica, limita fiind de -25 grade Celsius, iar necesarul de ore de frig din sezonul de repaus, este relativ redus si oscileaza in functie de soi intre 600 si 800.

Necesita soluri profunde si bine drenate, nesuportand inundarea terenului. Altoit pe franc, incepand de la 6-7 % calcar activ in sol apar si simptomele clorozei. Exista insa, mari diferente intre portaltoi: piersicul franc solicita mai putin de 3 % carbonat de calciu in sol pentru o favorabilitate maxima, corocodusul sub 5 %, iar migdalul sub 8 %. In general la peste 7-12 % favorabilitatea este slaba. Cloroza apare la un pH peste 7,5. Cele mai favorabile terenuri sunt cele cu o reactie slab acida pana la neutra (pH de 6,4-7,4). In regim de irigare piersicul valorifica bine si solurile nisipoase. Panza de apa freatica trebuie sa se gaseasca sub 2,5 m adancime.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Piersicul este o specie cu mare precocitate de rodire dar, ca si in cazul pomilor de mar altoiti pe portaltoi pitici care rodesc bine inca din primii ani de dupa plantare in livada, durata de exploatare economica este scurta, iar la piersic nu depaseste 16-18 ani, indiferent de tipul plantatiei. Datorita recoltelor mari ce se obtin inca din primii ani de dupa plantare, pomii sunt supusi unui efort mare si cu toate masurile agrotehnice care se iau, se epuizeaza si imbatranesc mai rapid fata de cei ai speciilor unde rodirea deplina se produce dupa anul 5-6 de la infiintarea livezii sau chiar mai tarziu.

Din punct de vedere al solului exista o oarecare plasticitate in alegerea lui datorita portaltoilor dar, cele mai bune soluri pentru piersic sunt cele mijlocii, lutoase sau luto-argiloase, aluvionale, adanci, afanate, calde si suficient de umede. Solurile reci, grele, argiloase, compacte, impermeabile si umede, conduc la o crestere greoaie a pomilor, pH-ul optim se situeaza intre 6-7,2.

Precocitatea naturala a piersicului este recunoscuta. Pomii pot produce eficient inca din anul 3 de la infiintarea livezii, indeosebi in livezile de foarte mare densitate, de care nu pot fi exploatate mai mult de 8-10 ani.

De aceea este bine ca plantatiile de piersic sa fie amplasate in zone unde factorii legati de clima si sol intrunesc parametri optimi.

In cazul replantarii pe locul unei livezi anterioare de piersic unde soiurile au fost altoite pe portaltoi de piersic, cu o plantatie noua in care pomii sunt altoiti tot pe radacini de piersic, pentru reusita este nevoie de o perioada de repaus de 18-20 de ani intre plantari. In caz contrar vor exista multe goluri dupa plantare iar pomii prinsi se vor dezvolta foarte incet. La fel se intampla si cand se planteaza piersic dupa cires, datorita fenomenului de oboseala a solului manifestat pregnat in cazul celor doua specii pomicole.

Plantatiile de piersic trebuie sa fie amplasate obligatoriu in apropierea unei surse de apa pentru irigare si sa existe drumuri de acces bune pentru preluarea productiei si spatii de depozitare cu temperatura controlata, pentru depozitari pe perioade delimitate de timp, pana la livrare.

Sisteme de cultura

Pentru plantatiile de piersic din tara noastra recomandam sistemul de cultura clasic cu 500 de pomi/ha si sistemul intensiv cu 1250 pomi/ha. In sistemul clasic nu este necesar sistemul de sustinere a pomilor, iar in sistemul intensiv poate fi necesar sau nu, in functie de forma de coroana ce urmeaza a fi realizata.

Sistemele de irigare potrivite pentru plantatiile de piersic sunt cele prin aspersiune, microaspersiune si picurare. Aspersiunea si microaspersiunea sunt preponderente in plantatiile cu intervalele inierbate. Irigarea prin brazde utilizata in trecut nu se mai foloseste din cauza consumului mare de apa.

Sistemele de aspersiune fixe, avand aspersorul deasupra nivelului coroanei pomului pot fi folosite si pentru combaterea ingheturilor de primavara ce survin in perioada infloritului.

In zonele cu caderi de grindina instalarea unui sistem de protectie antigrindina este benifica, iar in cazul formelor de conducere a pomilor in care este necesar spalier se poate realiza un sistem combinat pentru reducerea cheltuielilor de instalare.

Sisteme de intretinere a solului

In aproape toate plantatiile moderne, asigurate cu posibilitati de irigare sau fertirigare este omniprezenta inierbarea intervalelor dintre randuri. Adeptii ogorului negru au „pierdut terenul”, deoarece sistemul radicular al pomului este capabil sa asigure recolte mari in sistemul inierbat alaturi de protejarea mai buna a structurii solului, daca se asigura hrana si apa la nivelul necesar.

Tocarea ierbii de 3-4 ori in cursul perioadei de vegetatie asigura cantitati importante de materie organica pentru sol care cumulate in timp au acelasi efect cu introducerea in livada la un interval de 3-4 ani a unei cantitati de 40-60 t de gunoi de grajd.

Tehnica irigarii plantatiilor

Piersicul este o specie rezistenta la seceta, dar pentru productii mari si de calitate apa devine factor limitativ. Deoarece in zona de cultura a piersicului pentru Romania, precipitatiile medii multianuale nu depasesc 500-600 mm, iar evapotranspiratia este mai intensa, cultura performanta a piersicului nu este posibila fara irigare.

Avand in vedere sensibilitatea fructelor inainte de coacere la unele ciuperci fitopatogene, nu se recomanda irigarea deasupra coroanei pomilor, cel putin in aceasta perioada.

Daca se aplica irigarea prin microaspersiune, instalatia fixa de distributie a apei sub fiecare rand de pomi, poate fi direct pe sol, sau la nivelul primei sarme a spalierilor daca plantatia are sustinere. Furtunurile de udare de sub fiecare rand pot avea diametre de 30-35 mm, iar debitele microaspersoarelor pot fi de 30-35 l/ha.

La irigarea prin picurare se pot utiliza furtunuri de diametru 18-20 mm, cu picuratoare cu debite de 4-8 l/ha, montate la distante corelate cu conditiile de sol si planta ale culturii respective.

Adancimea in sol unde se va pastra un regim de apa corespunzator este cuprins intre 20-40 cm pentru portaltoi vegetativi interspecifici de vigoare mica, pana la 40-50 cm pentru portaltoi de vigoare mai mare.

Recoltarea fructelor

Fructele se recolteaza cand au atins marimea specifica soiului si maturitatea specifica de recoltare. Exista diverse practici de apreciere a momentului de recoltare, printre care cel mai des folosita consta in determinarea gradului de maturare pe baza numarului de zile scurse de la inflorirea in masa a pomilor si momentul recoltarii, dar numarul real de zile poate fi mai mic sau mai mare decat cel apreciat. Fructele recoltate mai devreme pierd apa mai usor decat cele recoltate la momentul optim, au un continut mai sarac in glucide si arome si mai bogat in amidon si acizi. Cele recoltate in stadiul de supramaturare au o durata scurta de valorificare pe piata. In conditii de depozitare, fructele se pastreaza bine cand nivelul temperaturii se mentine in jur de minus 0,6 si 0 grade Celsius iar umiditatea relativa a aerului nu trebuie sa fie mai mare de 95 %.