Se cultiva pentru tuberculii sai, folositi intr-o gama larga de preparate. Astfel au fost deschise la noi in tara, 366 de retete de mancaruri din cartof.

In cadrul legumiculturii se trateaza cultura cartofului pentru productia extratimpurie si timpurie, destinata consumului in intervalul mai-iulie, si cea de vara, pentru consumul in lunile iulie si august.

Principalele boli:

1.Virusul X al cartofului – Potato virus X

Simptome:

• Atacul apare pe frunze sub forma unor pete de culoare verde-galbui, alternand cu verdele normal al frunzei.
• În prima parte a perioadei de vegetatie, pâna la înflorire, plantele virotice prezinta un mozaic slab intre nervuri.
• Simptomele dispar în perioada calda din vara la temperaturi mai mari de +24ºC sau în perioadele cu temperaturi sub 10ºC, pentru ca în toamna sa se observe zone necrotice (arsuri) pe suprafata frunzei sau pe codita ei.

Metode de prevenire si combatere:

• Cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi rezistenti;
• Eliminarea din culturi a plantelor atacate;
• Evitarea ranirii plantelor.

2. Virusul Y al cartofului – Potato virus Y

Simptome: 

• Virusul prezinta mai multe tulpini a caror simptome variaza în functie de rezistenta soiului,de momentul infectiei, de conditiile climatice si de asocierea cu alt virusuri.
• Pe frunze se observa marmorari, îngalbeniri urmate de arsuri si caderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime.
• Frunzele uscate cad sau ramân agatate pe tulpinile care pot prezenta dungi brune alungite.
• Înaltimea plantelor este mult redusa iar frunzele sunt puternic încretite, mici, daca aceste plante provin din tuberculi virotici

Metode de prevenire si combatere: 

• Se recomanda aplicarea de masuri agrofitotehnice care sa grabeasca vegetatia.
• Se va planta cartof liber de virusuri, dozele de azot vor fi mai moderate deoarece dozele mari sensibilizeaza plantele.
• Se vor elimina cu multa rigurozitate plantele virozate si se vor combate insectele vectoare.
• Este indicata de asemenea recoltarea timpurie a cartofului.
• Tratamente imediat dupa aparitia bolii cu Zeama bordeleza,Champ 77 WG, Aliette 80WG (2 kg/ha), Bravo 500 SC.

3.Virusul rasucirii frunzelor cartofului – Potato leafroll virus

Simptome: 

• În timpul perioadei de vegetatie plantele infectate prezinta marginile frunzelor din vârful tulpinii curbate spre fata superioara si usor rasucite ca un cornet.
• Soiurile sensibile prezinta pe frunzele rasucite si o coloratie violacee. Într-o faza mai avansata a bolii, se rasucesc toate frunzele, acestea devin aspre, tari, sfarâmicioase si dau un sunet metalic la atingere.
• Frunzele au arsuri în vasele conducatoare, ceea ce împiedica migrarea amidonului spre tuberculi, acesta ramânând în frunza ce devine tare si sfarâmicioasa.
• Plantele virotice vor forma în pamânt tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul urmator apar plante de înaltime mica, cu internoduri scurte si cu frunze puternic rasucite la scurt timp de la rasarire

Masuri de prevenire si combatere:

• Ca masuri de prevenire se recomanda folosirea de material de plantat rezistent sau liber de virus, eliminarea din culturi a plantelor virozate, combaterea afidelor.

4.  Mana cartofului – Phytophthora infestans

Simptome:

• Mana se manifesta pe organele aeriene ale plantei dar si pe tuberculi.
• Pe frunze simptomele apar înainte de înflorit si continua pâna toamna.
• Se observa pete aproximativ circulare galbene-untdelemnii, care în scurt timp devin arsuri brune cu un inel galbui.
• Pe fata inferioara a frunzelor apare un puf fin albicios, alcatuit din miceliul ciupercii.
• Vremea umeda si racoroasa favorizeaza extinderea ciupercii  încât, întreaga suprafata a frunzelor se brunifica.
• În conditii de temperatura scazuta (+10, +15oC) si umiditate ridicata se brunifica coditele frunzelor si chiar vârfurile lastarilor împreuna cu toate frunzele superioare

Metode de prevenire si combatere:

• Plantarea cartofului va fi facuta numai cu tuberculi din soiuri rezistente la agenti patogeni existenti în zona, tuberculi proveniti din tarlalele tratate, pentru a se reduce frecventa tuberculilor manati sub 0,002 %.
• În aceste tarlale se va urmari cosirea prematura a vrejilor si îndepartarea lor pentru a împiedica infectiile tardive ale tuberculilor.
• Tratamente cu Zeama bordeleza, Previcur Energy, Dithane M45, Electis 75 WG.

5. Alternarioza cartofului – Alternaria porri f.sp.solani

Simptome: 

• În cursul lunilor mai-iunie pe frunze apar pete ovale, circulare sau colturoase, pe suprafata carora se observa cercuri concentrice.
• Atacul pe tuberculi se observa prin pete bruneînchis usor scufundate în dreptul carora are loc o putrezire neagra a pulpei.
• Boala este favorizata de vreme umeda si uscata sau umiditate ridicata si frunzele umede.

Metode de prevenire si combatere:

• Masurile agrotehnice prin care se asigura plantelor o fertilizare optima, precum si o aprovizionare ritmica cu apa, reduc posibilitatile de instalare a ciupercii.
• Plantarea de soiuri tarzii care sunt mai putin sensibile la boli
• Severitatea simptomelor foliare poate fi redusa prin aplicarea fungicidelor adecvate cum ar fi Ortiva sau Score.

6. Putregaiul uscat al tuberculilor – Fusarium sp.

Simptome: 

• Fusarium oxysporum produce o ofilire în masa a plantelor si chiar pieirea lor, plantele prezentând un ritm încet de cretere, ceea ce se observa printr-o neuniformitate a înaltimii plantelor.
• Tuberculii atacati au pulpa apoasa, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngalbenesc si se usuca, iar tulpinile ca si tuberculii prezinta o brunificare a vaselor conducatoare
• Fusarium solani var. eumartii produce o îngalbenire a limbului frunzelor, urmata de brunificarea frunzelor de la vârful tulpinilor apoi si a celor bazale.
• Baza tulpinii si radacinile tinere putrezesc si devin sfarâmicioase.
• În tulpini, în maduva si în pulpa tuberculilor apar pete brune si o brunificare a vaselor.
• F. coeruleum patrunde prin rani sau mici zgârieturi provocate de nematozi în tuberculi si evolueaza în depozitele prost aerisite, unde temperaturile cresc (15-28ºC) si umiditatea este mare (50-80 %).

Masuri de prevenire si combatere: 

• Masurile agrofitotehnice prin care se creeaza conditii optime de dezvoltare plantelor, micsoreaza posibilitatile de instalare a atacului acestor ciuperci.
• La recoltare si însilozare se vor lua masuri pentru a feri tuberculii de rani.
• Tuberculii patati sau raniti nu vor fi introdui în siloz unde exista riscul infectarii tuberculilor sanatosi si a înregistrarii de pagube mari.
• Dezinfectarea depozitelor cu sulfat de cupru 2%

Principalii daunatori: 

1. Viermi sarma (Agriotes spp.):  acesta este un daunator polifag, care provoaca pagube insemnate la tuberculi.

Se vor efectua tratamente cu Force 1.5 G inainte de plantare sau se vor trata semintele

2.  Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)

Aparitia acestui daunator este favorizata de cresterea temperaturii. Astfel, in cursul lunii aprilie, cand temperatura solului ajunge la 14-15°C, gandacul paraseste locul de iernare. Datorita consumului mare de frunze al larvelor si adultilor, combinat cu prolificitatea mare a insectei, defolierea tulpinilor de cartofi are loc cu usurinta. Defolierea lanului de cartof in proportie de 80% in cursul lunii iulie, poata sa scada recolta cu pana la 24%, in functie de soiul cartofului.

Se vor efectua tratamente cu Decis 25 WG, Actara 25 WG, Calypso 480SC in perioada de vegetatie, iar inainte de plantare se trateaza tuberculii cu Prestige 290 FS (60 ml/ kg).

3. Nematodul tulpinilor si tuberculilor de cartof (Ditylenchus destructor)

Simptomele caracteristice la tuberculi sunt mici zone decolorate, in dreptul carora epiderma este decolorata si crapa. Tuberculii iau culoarea bruna, avand aspect de putregai. De aici rezulta scaderea cantitativa si calitativa a productiei.

Temperatura este un factor care influenteaza inmultirea nematozilor, astfel ca putem avea in functie de conditiile climatice chiar si 4-6 generatii pe an. La o temperatura de 20-25°C durata unei generatii este de 20-25 zile si se prelungeste cand aceasta scade. Nematozii rezista bine atat la temperaturi scazute iarna, cat si la seceta vara. La inceput migrarea se face catre tulpini, iar mai apoi catre tuberculi. In tuberculi patrund prin stoloni. O femela poate depune pana 250 de oua. Larvele trec prin patru faze de devoltare si intreg ciclul are loc in tesuturile plantelor, care poate dura pana la 45 zile, in functie de temperatura.

Se vor efecua tratamente cu Nemathorin 10 G.

4. Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa) : Aceasta ataca organele subterane ale plantelor. Radacinile sunt retezate, iar in tuberculi produce galerii si rosaturi.

Comabaterea acesteia se face cu tratamente chimice la sol cu Corocid Forte.

Cartoful timpuriu-Solanum tuberosum se cultiva pentru tuberculii sai, folositi intr-o gama larga de preparate. Astfel au fost deschise la noi in tara, 366 de retete de mancaruri din cartof.

Importanta culturii: In cadrul legumiculturii se trateaza cultura cartofului pentru productia extratimpurie si timpurie, destinata consumului in intervalul mai-iulie, si cea de vara, pentru consumul in lunile iulie si august.

Particularitati botanice si biologice

Este o planta anuala. Radacina este fibroasa, mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol, marea majoritatea a radacinilor aflandu-se la adancimea de 30-40 cm.

La cartofi intalnim tulpini subterane (stolonii si tuberculii) si tulpini aeriene (vrejii).

Stolonii se formeaza din mugurii subterani ai vrejului, sunt ingrosati si suculenti, pot avea o pozitie oblica sau orizontala si lungimea variabila in functie de soi. Prin ingrosarea stolonilor la extremitati, se formeaza tuberculii.

Tuberculii sunt tulpini metamorfozate in care se acumuleaza mari cantitati de substante de rezerva.

Tuberculii au diferite forme  (sferici, ovali, alungiti, reniformi etc), culor (coaja poate fi galbena, roz sau violacee, iar mezul alb sau galben) si marimi, in functie de soi.

Uniformitatea si marimea tuberculilor la cuib depind de lungimea perioadei de tuberizare, respectiv de lungimea perioadei de cand incepe si cand se termina transformarea stolonilor de tuberculi.

Numarul de tuberculi formati la cuib este determinat de soi, marimea tuberculului plantat, densitatea de plantare, numarul de tulpini principale, aranjamentul spatial al cuibului, perioada de crestere, cat si de conditiile pedoclimatice si fitotehnice.

Tuberculii de cartof nu incoltesc imediat dupa recoltare, avand caracteristica o perioada de repaus (de 2-4 luni si chiar mai mare in conditii speciale), dependenta de varsta fiziologica a acestora.

Varsta fiziologica a tuberculilor reprezinta starea fiziologica a acestora de la un moment dat, care se manifesta prin capacitatea de incoltire a lor, sau de gradul de dezvoltare a coltilor. Varsta fiziologica este proportionala cu suma gradelor de temperatura acumulata in procesul de formare, crestere si de pastrare a tuberculilor.

Tulpinile aeriene ale plantei (vrejii) sunt erecte, muchiate, de culoare verde sau rosiatica, au inaltimea de 30-150 cm, si se ramifica puternic, avand aspect de tufe.

Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 2-5 perechi de foliole mari, netede sau gofrate, pubescente, care alterneaza cu alte foliole mai mici.

Florile, grupate in inflorescente cimoase, sunt pe tipul 5, de culoare alba, roza sau violacee. Polenizarea este autogama.

Fructele sunt bace mici, rotunde, de culoare verde, bogate in solanina si otravitoare, deci necomestibile. Unele soiuri fructifica putin sau deloc. Cartoful se poate inmulti prin seminte, dar numai in lucrari de ameliorare. In mode curent, cartoful se inmulteste pe cale vegetativa, prin tuberculi.

Existente ecologice

  Caldura este factorul cel mai important de care depinde productia de cartof. Radacinile incep sa creasca la temperaturi de 6-7 grade Celsius, iar nivelul optim pentru cresterea plantelor si formarea tuberculilor este de 15-18 grade Celsius.

Cresterea coltilor incepe la 9-10 grade Celsius, este optima la 12-15 si se opreste la 25-17 grade Celsius. Daca in perioada formarii tuberculilor, temperatura depaseste 25 grade Celsius, acestia degenereaza si nu mai corespund ca material de inmultire.

Fata de umiditate, cerintele sunt moderate, fiind mai mari in perioada de formare si de crestere a tuberculilor. Consumul cel mai mare de apa se inregistreaza in perioada infloritului. Seceta, asociata cu temperaturi ridicate si lipsa aerului din bilon, in perioada de crestere a stolonilor si formarea tuberculilor, cauzeaza uscarea stolonilor, avortarea tuberculilor, sau stagnarea cresterii lor, reducerea productiei si a capacitatii.

Consumul de elemente nutritive este de 10 Kg s.a N, 3 Kg s.a P2O5, 14 Kg s.a K2O, 5 Kg s.a CaO, 4 Kg s.a MgO la o tona de produs. Azotul influenteaza dezvoltarea masei foliare, potasiul intensifica fotosinteza, iar fosforul influenteaza inradacinarea si tuberizarea. La culturile extratimpurii si timpurii nu trebuie sa se foloseasca cantitati excesive de fosfor, deoarece se formeaza un numar prea mare de tuberculi care ajung la marimea de recoltarea mai tarziu. La culturile de vara, cantitatile de fosfor pot fi mai mari. Cartoful reactioneaza bine la aplicarea gunoiului de grajd.

Pentru realizarea culturilor timpurii sunt indicate solurile nisipo-lutoase, aluvionare, profunde, afanate, bine aerate, insorite, cu posibilitati de irigare, bogate in elemente minerale, cu un continut in humus de 2,5-3 % si reactie usor acida(pH=5,5-6,5).

Cultivare

Alegerea corecta a soiurilor si utilizarea la plantare a unui material certificat, asigura obtinerea de productii mari si stabile, an de an.

Tehnologia de cultura

In asolament cartoful timpuriu poate urma dupa leguminoase anuale si perene, legume varzoase si cucubitacee, cereale paioase de toamna si de primavara, plante legumicole bulboas, varzoase, cucubitacee, radacinoase. Contraindicate sunt legumele solanacee. Cartoful nu trebuie sa revina pe aceeasi suprafata de teren mai devreme de 3 ani.

Pregatirea terenului. Lucrarile solului incep din toamna, cand se aplica 30-60 t/ha gunoi de grajd, 40-60 Kg s.a/ha P2O5 si 50-70 Kg s.a/ha K2O.

La fertilizarea de baza se pot aplica si ingrasaminte complexe. Ingrasamintele se incorporeaza printr-o aratura adanca la 28-32 cm, efectuata in luna septembrie-octombrie.

Se recomanda maruntirea araturii cu grapa cu discuri si modelarea in straturi inaltate cu latimea la coronament de 94 cm, inca din toamna. Primavara, se aplica ingrasamintele pe baza de azot(80-120 Kg s.a/ha) si daca nu s-au aplicat toamna ingrasaminte cu potasiu si fosfor, se poate administra cenusa(600-100 kg/ha). Solul se afaneaza pe adancimea de 10-12 cm.

Pregatirea materialului saditor. Pentru plantare, tuberculii procurati din zonele destinate producerii materialului de inmultire, sunt supusi unor operatiuni de sortare, calibrare, dezinfectie si incoltire.

La sortare se elimina tuberculii bolnavi, vatamati, sau care nu corespund scopului urmarit.

Calibrarea se face pe doua fractiuni: tuberculi mici, cu diametrul de 35-45 mm (30-50 g) si tuberculi mijlocii, cu diametrul de 45-55 mm (50-70 g). Tuberculii mai mari, care depasesc 70 g, se sectioneaza longitudinal, astfel incat fiecare bucata sa aiba 40-50 g si 2-3 ochi.

Incoltirea tuberculilor are ca scop scoaterea acestora din repausul germinal si obtinerea de colti vigurosi. Prin incoltire, se obtine o mai buna inradacinare a plantelor, culturi mai uniforme, o precocitate mai mare a culturilor si sporuri de recolta cuprinse intre 5-10 t/ha. Incoltirea se recomanda pentru toate culturile, dar este obligatorie pentru cele extratimpurii si timpurii. Lucrarea se realizeaza in sere, solarii cu protectie dubla, grajduri si magazii aflate in dotarea exploatatiilor. Pentru 1 ha de cultura este necesara o suprafata de 15 m2 spatiu de incoltire.

Incoltirea tuberculilor se incepe cu 30-40 zile inainte de plantare si cuprinde doua etape: preincoltirea si incoltirea propriu-zisa.

Preincoltirea are drept scop scoaterea din repaus a mugurilor si se realizeaza in lipsa luminii, la temperaturi de 16-18 grade Celsius si umiditatea relativa a aerului de 95-98%. Tuberculii se aseaza gramezi si se tin in aceste conditii timp de 8-14 zile pana la aparitia coltilor(1-3 mm lungime).

Incoltirea propriu-zisa are loc in conditii de lumina, asigurandu-se o intensitate de 500 lucsi, cu diferite surse, eventual cu tuburi fluorescente. In spatiile utilizate, tuberculii se aseaza pe rafturi sau in ladite de 10-15 Kg, suprapuse cate 10-15. Intre siruri, se lasa spatii de 60-70 cm.

Temperatura in aceste spatii este, in timpul zilei, de 12-18 grade Celsius, iar noaptea de 10-12 grade Celsius. Se asigura o buna aerisire si o umiditate atmosferica de 80 %.

Durata incoltirii in aceste conditii este de 14-21 zile, pana ce coltii ajung la 10-12 mm, o grosime de 8-10 mm si o culoare verde-violacee.

Plantarea se face in perioada 1-10 III, pentru zonele sudice si vestice si 1-19 IV pentru zonele nordice, cand in sol se realizeaza valori de 6-8 grade Celsius.

Tuberculii se pot planta mecanizat, semimecanizat si manual. Mecanizat se executa cu masina 4 Sa-BP-62,5 in cazul cand se folosesc tuberculi neincoltiti s cu MPR-5 prevazuta cu echipament EPC-4 cand se planteaza tuberculi incoltiti. In cazul plantarii semimecanizate se deschid rigole cu cultivator CPU-4,2 echipat cu corpuri de rarita sau cu alte utilaje, dupa care tuberculii se aseaza manual. Pe suprafete mici se poate face plantare manuala, in cuiburi executate cu sapa, in fiecare cuib asezand 2-3 tuberculi de cartof. O atentie deosebita trebuie acordata tuberculilor preincoltiti si inradacinati pentru a nu se rupe coltii.

Rasarirea are loc dupa 15-25 zile de la plantare, cand se folosesc tuberculi incoltiti si de 25-35 zile, in cazul celor neincoltiti.

Lucrarile de ingrijire a culturii urmaresc crearea celor mai bune conditii de crestere a plantelor. Inainte de rasarire, solul se mentine afanat, fara crusta la suprafata si complet lipsit de buruieni. Grapatul se aplica de 2-3 ori cu grapa tip plasa pe teren bilionat sau cu grapa cu colti reglabili pe teren plat.

Dupa rasarirea cartofului, se executa  3-4 prasile mecanice si 2-3 manuale si musuroitul (in cazul plantarii pe teren plan), sau rebilonatul, in zonele umede. Aceste lucrari se executa cu cultivatorul CPU-4,2, CL-2,8+L-445, cu alteutilaje, sau manual.

In culturile de cartof timpuriu se obtin rezultate bune prin muleirea solului cu folie de polietelina.

Se aplica doua fertilizari, prima in preajma imbobocitului, iar cea de-a doua in faza de imbobocire a plantelor de cartof. Se recomanda 100-160 Kg/ha N, 60-120 Kg/ha P2O5 si, eventual, 60-120 Kg/ha K2O, pe solurile sarace in potasiu. Se poate face fertilizarea si cu 100 Kg/ha ingrasamant complex de tipul13-26-13. In aceleasi etape se efectueaza si primele doua udari cu 300-400 m3/ha. Trebuie avut grija sa nu se ude prea devreme, ca sa nu se raceasca solul. In zonele cu precipitatii suficiente, nu se iriga.

Tehnologia culturii cartofului pentru consum de vara

Amplasarea culturii, locul in asolament si fertilizarea de baza sunt identice cu cele prezentate la cartoful timpuriu.

La pregatirea terenului, primavara, se administreaza ingrasamintele pe baza de azot, 80-100 Kg s.a/ha si se pregateste patul germinativ cu grapa cu discuri . Modelarea se poate executa primavara, deoarece cultura se infiinteaza mai tarziu.

Plantarea are loc in perioada 10-25 martie. Se planteaza la distante de 60-70 cm intre randuri si 22-25 cm pe rand, realizand o densitate de 65-75 mii plante/ha.

Adancimea de plantare este de 3-5 cm pentru fractia mica si de 5-8 cm pentru fractia mai mare. Concomitent cu plantarea se face si bilionarea, realizand o inaltime a bilonului de 10-12 cm deasupra tuberculilor.

Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele prezentate la cartoful timpuriu. Se aplica 5-6 udari la interval de 6-10 zile, cu norme de udare de 300-400 m3/ha.

Cultura fortata si protejata a cartofului extratimpuriu

Pentru a asigura pe piata tuberculii cat mai devreme posibil, se recurge la metode speciale, care se pot aplica in gospodariile individuale, mai ales in zonele sudice ale tarii.

Cultura mixta in rasadnite

In rasadnitele calde sau semicalde se planteaza cartoful timpuriu in cultura mixta cu rasaduri de tomate, vinete, varza, conopida, la care se face repicarea sau unele legume timpurii cu salata, ridichile de luna, castravetii.

Incoltirea cartofului de samanta trenuie facuta inca din prima jumatate a lunii ianuare.

Rasadnita se pregateste in mod obisnuit. Peste gunoiul de grajd se aseaza un strat de amestec gros de 20 cm, format din 50 % pamant de telina, 30 % mranita si 20 % nisip.

Plantarea se face intre 10 si 15 februarie. Sub fiecare geam al rasadnitei se planteaza cate 4 cuiburi de cartof, la adancimea de 5-7 cm. Intr-un cuib se pun 4 tuberculi, la distanta de 20 cm unul langa altul. Intre doua cuiburi distanta este de 30 cm pe latimea geamului si de 40 cm pe lungime.

Cultura se ingrijeste prin udari si aerisiri atente. Rasadurile de legume se repica in alte rasadnite. Pe masura ce plantele de cartof cresc, se musuroiesc. Odata cu imbobocirea plantelor incepe si formarea tuberculilor. Cand temperatura exterioara ajunge la 10-12 grade Celsius, rasadnitele se tin deschise ziua si se acopera numai noaptea. La nevoie se face inaltarea tocurilor.

Cultura in camp, pe paturi de gunoi de grajd

Se practica numai pe terenurile care nu au exces de umiditate si au o usoara panta spre sud.

Pregatirea terenului. La sfarsitul lunii februarie sau inceputul lunii martie se fac paturile cu gunoi de grajd. Pe o latime de 160 cm se sapa pamantul pe adancimea de 35 cm si se scoate afara. Se afaneaza fundul vetrei cu cazmaua si se asaza un strat de gunoi cald in grosime de 15-20 cm, pregatit la fel ca pentru instalarea rasadnitelor. Dupa asezarea gunoiului, acesta se acopera cu paie si cu u strat subtire de pamant. Inainte de plantarea cartofilor, stratul de pamant se ingroasa la 20-35 cm si se niveleaza.

Plantarea se face numai cu cartofi de samanta incoltiti si inradacinati, la 10-15 cm adancime. Distanta intre randuri este de 40 cm, iar pe rand de 30 cm. Dupa plantare, pe marginea vetrelor se bat tarusi inalti de 60 cm, pe care se fixeaza. orizontal, rogojini. In zilele insorite si fara vant rece vetrele se dezvelesc. Inainte de apusul soarelui vetrele se acopera din nou.

Rasarirea are loc dupa 12-15 zile de la plantare. Cand plantele au ajuns la inaltimea de 15 cm se face musuroirea. In circa 30 zile de la plantare incepe formarea tuberculilor si in alte 20 de zile se poate incepe recoltarea prin „mulgere”, la sfarsitul lunii aprilie.

Cultura protejata cu tunele joase de polietelina

Tuberculii incoltiti si inradacinati se planteaza la 40 cm intre randuri si 25 cm pe rand cu 10 zile mai devreme.

Protejarea. Dupa plantare se asaza arcurile din fier beton, salcie, etc si se acopera cu folie de polietelina in grosime de 0,07 mm. Pentru a se usura acrisirea se poate folosi folie perforata. Protejarea se face pana trece pericolul ingheturilor tarzii si al brumelor, dupa care tunelele se desfac. Prin folosirea acestei metode se realizeaza o timpurietate de 10-12 zile si un spor de productie de 3500 Kg/ha.

Cultura protejata cu folie de polietelina

Plantarea tuberculilor se face in teren bine pregatit si ingrasat ca la cultura timpurie.

Protejarea. Dupa plantare se intinde folie de polietelina perforata, cu grosimea de 0,03-0,05 mm sau folii de tip Agril, care se fixeaza pe margini cu pamant, pentru a nu fi luate de vant.

Ptin folosirea acestei metode se poate realiza o timpurietate de 15 zile, iar recoltarea poate sa inceapa in prima decada a lunii mai.

Cultura in solarii

  Pregatirea terenului incepe din toamna, prin defrisarea culturii anterioare, fertilizarea cu 40-50 t/ha gunoi de grajd si 1000 Kg/ha cenusa, mobilizarea solului la 30 cm adancime.

Cultura se infiinteaza pe teren nemodelat in intervalul 25 februarie-10 martie folosind distantele de 70 x 17 cm; 60 x 20 cm sau 40 x 30 cm, realizand o densitate de 80.000-90.000 pl/ha. Plantarea se face superficial pentru a grabi rasarirea.

Se aplica lucrari de ingrijire obisnuite. Dupa rasarire se fac doua musuroiri: prima cand plantele au circa 10 cm inaltime, iar a doua inainte de imbobocire. Marimea musuroiului in solar este de aproximativ jumatate fata de cea din camp deschis.

Foarte importante sunt udarea si aerisirea. Udarea se face cu furtunul ori de cate ori este nevoie. Cartofului nu-i prieste multa umiditate, dar foarte pagubitoare este si seceta. Umiditatea solului trebuie tinuta moderata, dar constanta. In solariile mai mari se poate face udarea pe brazde.

Aerisirea trebuie facuta cu deosebita atentie, deoarece in solarii se creeaza exces de umiditate si caldura, conditii foarte favorabile pentru imbolnavirea plantelor. Cand se realizeaza temperaturi mai mari de 20 de grade Celsius se face aerisirea.