Genul Matthiola reuneste circa 50 specii originare din bazinul mediteranean, dintre care cea mai cultivata ca planta anuala este Matthiola incana R.-mixandra.

   Particularitati biologice. Planta prezinta o tulpina cu portul variabil, de la 20 la 80 de cm si radacina pivotanta, putin ramificata. Tulpina este aproape lignificata la baza si ramificata in treimea mijlocie si superioara, fiind acoperita in intregime de o pubescenta fina, cenusie. Frunzele sunt medii ca marime, intregi, lanceolate sau obovate, scurt petiolate si dispuse altern, colorate in verde deschis, puternic pubescente. Florile sunt actinomorfe, simple sau involte, discret si placut parfumate, dispuse in raceme dense sau laxe, colorate in nuante diferite de roz, rosu, alb, violet, galben. Inflorirea are loc de la inceputul verii pana toamna tarziu.

   Exigente ecologice. Mixandrele prefera solurile profunde, fertile, bogate in humus, bine drenate si expuse la soare, potrivit de umede. Nu suporta caldurile excesive, cresterea si inflorirea fiind mai frumoase in conditii de temperaturi moderate.

   Inmultirea si cultura. Se inmulteste prin seminte semanate  in sere, in ladite, in februarie-martie sau in solarii sau rasadnite, in luna martie. Temperatura optima pentru germinatia semintelor este de 18-20 grade Celsius, plantele rasar dupa 8-10 zile de la semanat. Rasadurile se repica o singura data, de preferat in placi alveolare sau ghivece cu diametrul de 6-8 cm, dupa 4-6 saptamani de la rasarire. Plantarea rasadurilor in camp se face la sfarsitul lunii aprilie, la distantele de 20-35 cm.