Descriere. Adultul are culoarea corpului variabilă, de la verde – gălbui, până la brun – închis. Anvergura aripilor este de 30 – 40 mm. Aripile anterioare prezintă pe marginea externă o linie formată din puncte, iar treimea terminală o bandă transversală de culoare brună – închisă, cu un contur ondulat spre exterior. Caracteristic este prezenta în mijlocul aripilor a unor pete orbiculare si reniforme, de culoare fumurie. Pe aripile posterioare se găseste o dungă transversală brună, iar spre bază o pată în formă de virgulă, de aceeasi culoare. Oul este emiseferic, ornat cu numeroase striatii, de culoare alb – lăptos, având dimesiunea de 0,4 – 0,5 mm.

Larva este de culoare variabilă, de la verde – gălbui sau roscat – violet, până la brun – închis. Lungimea corpului în ultimul stadiu este de 30 – 40 mm. Dorsal si lateral prezintă cinci dungi longitudinale negricioase, care alternează cu zone mai deschise. Pe fiecare segment abdominal se găsesc câte patru negi de culoare mai deschisă, dispusi în
trapez. Pupa este cărămizie – roscată sau brună si are 15 – 20 mm lungime.

Biologie si ecologie. Prezintă 2 – 3 generatii pe an. Iernează în stadiul de pupă, în sol, la 7 – 25 cm adâncime, într-o lojă ovală. Adultii apar primăvara, în aprilie sau începutul lunii mai, fiind crepusculari si nocturni. După 3 – 4 zile de la aparitie începe ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici, pe diferite organe ale plantei: frunze, lăsatri, tulpini si mai ales pe florile de tomate, ardei, năut, tutun, bumbac, porumb si unele specii spontane. O femelă poate depune între 300 – 3000 ouă, în medie 500 – 1000, perioada durează între 3 – 10 zile. Larvele care apar, se hrănesc cu frunzele, florile sau fructele diferitelor plante spontane. Stadiul larvar durează 2 – 3 săptămâni, timp în care năpârlesc de 5 ori.

La matruritate, larvele coboară în sol (3 – 8 cm), unde îsi formează căsute din pământ în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 12 – 20 zile. Evolut ia insectei, de la ou până la adult, durează 35 – 41 de zile. Generatiile dăunătorului se suced astfel: prima generatie mai – iunie, a doua iulie – august sau iulie – mai, iar a treia (când există) august – mai. Acest dăunător prezintă ca prădători pe Crhysopa carnea Steph. si Lygus spp.,
care se hrănesc cu ouă si larve tinere, iar ca paraziti nematodul Neoplectana sp., care actionează asupra stadiului de larvă, precum si diferite specii de hymenoptere ca: Trichogramma evanescens Westw., Barilipa humeralis Bar., Eutanycara crisipatoria L., Itoplectis melanocephala Grav. etc.

Plante atacate si mod de daunare. Omida fructelor este un dăunător polifag, care atacă peste 120 de specii de plante cultivate si spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele etc. Produce pagube mari la tomate, ardei, fasole si porumb. În primele vârste, omizile rod epiderma si parenchimul frunzelor producând perforatii.

Începând cu vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În galeriile formate se instalează diferite microorganisme (bacterii, ciuperci) care provoacă putrezirea fructelor. În unii ani, a produs pagube si la tomatele cultivate în spatii protejate. La porumb, stiuletii atacati de acest dăunător sunt puternic depreciati, datorită instalării în răni, a unor ciuperci (fuzarioza – Giberella zeae (Swei.) Petch., tăciunele comun – Ustilago maydis (D.C.) Corda), mai ales în anii, când vremea este umedă la sfârsitul verii si începutul toamnei.

Masuri de prevenire si combatere.

• efectuarea arăturilor adânci de toamnă, pentru distrugerea pupelor
• semănatul sau plantatul să se execute cât mai devreme, distrugerea buruienilor, mai ales solanacee, care sunt gazde intermediare pentru dăunător
• Tratamentele chimice, se vor executa la avertizare. Acestea sunt eficiente dacă se aplică înainte de pătrunderea larvelor în fructe. Se pot aplica diferite produse cum ar fi:  Insecticid Decis 2,5 EC – 0,05 %, Insecticid Calypso 480 SC – 0,02 %,  Insecticid Mospilan 20 SP – 0,02 %.
• Rezultate foarte bune se obtin prin aplicarea unor produse sistemice/translaminare (Calypso, Mospilan) în amestec cu produse de contact din grupa piretroizilor (Decis etc).
• Se va respecta cu strictete timpul de pauză între ultimul tratament si prima recoltare a fructelor, mai ales în cazul tomatelor si ardeiului.

Omida paroasa a dudului – 

Originara din America de Nord, omida paroasa a dudului a fost semnalata in 1940, in Ungaria si 1949, in Romania, in partea de vest.

Descriere:

Adultul are aripi albe, cu o anvergura de 28 – 38 mm, uneori pot prezenta pete negre, dispuse neregulat. Femela are abdomenul verzui, spre deosebire de mascul, la care abdomenul este galben.

Oul este sferic, cu chorin fin granulat, galben – verzui, de 0.6 mm diametru.

Larva este brun – inchisa pe partea dorsala si verde – brunie pe partea ventrala, putand ajunge pana la 25 – 30 mm, in ultima varsta. Corpul este acoperit cu numerosi peri urticanti, de diferite culori (brun – inchis pana la negru).

Pupa are culoarea galben – verzuie la inceput, putand deveni brun – inchis. Lungimea acesteia este de 8 – 10 mm.

Biologie si ecologie:

Prezinta 2 generatii pe an. Ierneaza in stadiul de pupa in numeroase locuri (crapaturi ale scoartei, pe garduri, pereti, stratul superficial al solului). Adultii apar primavara, din a doua jumatate a lunii aprilie; zborul adultilor este crepuscular si nocturn, iar ziua stau ascunsi. Imediat dupa aparitie, adultii se imperecheaza iar femeile depun, pe partea inferioara a frunzelor ouale (300 – 900) din care, dupa 8 – 20 de zile, vor iesi larvele. In stadii incipiente, larvele consuma epiderma inferioara si parenchimul iar pe masura ce se dezvolta se muta pe ramuri, distrugand in totalitate frunzele. La sfarsitul lunii iunie, larvele se retrag si se impupeaza in coconi matasosi, stadiu care dureaza intre 7 si 12 zile. Aparitia noilor adulti se face esalonat de la jumatatea lunii iunie pana la jumatatea lunii august. In anii cu toamne lungi poate aparea si o a 3-a generatie.

Plante atacate si mod de daunare:

Specie polifaga, ataca peste 120 de specii de arbori, arbusti si plante ierboase: dud, artar, cires, mar, visin, par, prun, trandafir, dalie, vita de vie etc. In unii ani copacii raman total desfrunziti in urma atacului. Daca atacul se repeta 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debiliteaza si se usuca. In unii ani provoaca daune in livezi, parcuri, aliniamente stardale, dar cel mai frecvent ataca pomii situati in gospodariile populatiei.

Masuri de prevenire si combatere:

Omida paroasa a dudului poate fi considerat un „daunator al neglijentei”, intrucat atacurile pot fi prevenite prin strangerea si distrugerea prin ardere a cuiburilor de omizi, operatiune ce trebuie repetata la 5 – 6 zile din cauza aparitiei esalonate a larvelor.

Se pot executa tratamente chimice cu: Aqua K-Othrine (2%), Decis Mega (3 ml in 10 l apa), Karate Zeon (2 ml in 5 l apa), Fastac (2 ml in 5 l apa), cu urmatoarea specificare: Frunzele duzilor la care s-au aplicat tratamente chimice vor fi toxice pentru viermii de matase.

Respectati intervalul de pauza intre aplicarea ultimului tratament si inceputul recoltarii fructelor.