Descriere.  Adultul ara aripile anterioare de culoare brună-cenuşiu, cu 4 linii albe-gălbui, arcuite, situate în jumătatea posterioară, care în repaus formează un desen caracteristic în formă de arc. Pe marginea anterioară a aripilor se află 8-10 benzi scurte cenuşii, orientate oblic,  popsterior. Aripile posterioare sunt brune-cenuşii, franjurate. Fluturii au lungimea de 5 -6 mm, iar anvergura aripilor este de 13-15 mm. Oul este oval, de culoare albă până la cenuşiu. Larvele au culoarea galbenă-roşiatică, până la roşu închis, la deplina dezvoltare au lungimea de aproximativ 11 mm . Pupa este castanie cu lungimea de 5,5-6 mm. În condiţiile ţării noastre molia cânepei are 2-3 generaţii pe an.

Planta atacate si mod de daunare. Larvele moliei atacă cu precădere cânepa, dar se întâlneşte şi pe hamei. Datorită atacului dăunătorului are loc îngroşarea, deformarea, apariţia de gale pe tulpinile de cânepă, iar în porţiunile vătămate se observă galerii de diferite lungimi. Se constată, de asemenea, perforarea seminţelor şi consumarea conţinutului lor. La plantele atacate, fibra este deteriorată sau complet compromisă.

Masuri de prevenire si combatere:

• Tratamente chimice cu :  Insecticid Actara 25WG (70-100 gr/10000mp), Insecticid Decis EW50 (0,15 l/300-400 L apa/10000 mp), Insecticid Fastac 10EC (0,075 l/10000 mp), Insecticid Karate Zeon 50CS (0,15 l/10000 mp), Insecticid Mospilan 20SG (250 gr/1000 L apa/10000 mp).

Descriere. Adultul are anvergura aripilor de 22 – 26 mm; aripile anterioare sunt de culoare galbenă-cenuşie, prezentând sub marginea anterioară o bandă albicioasă, iar în mijlocul câmpului patru puncte negre. Aripile posterioare sunt de culoare cenuşie, cu nervuri închise. Oul este oval-alungit, de culoare albă-lucitoare. Are 0,8 mm
lungime şi 0,4 mm lăţime. Larva matură are 14 – 16 mm lungime. Corpul este de culoare brun-gălbuie, cu protoracele galben-bruniu iar restul corpului cenuşiuverzui. Dorsal prezintă trei dungi longitudinale, de culoare purpurieviolacee; stigmele sunt negre. Pupa are 9 – 12 mm lungime şi este de culoare castanie.

Biologie si ecologie. Acest dăunător iernează ca larvă în ultima vârstă, în sol, într-un cocon albicios, acoperit cu particule de pământ. Împuparea are loc în primăvară şi acest stadiu durează 16 – 17 zile. Fluturii apar la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai şi au zborul nocturn; în timpul zilei ei stau retraşi pe sub diferite plante. În general, apariţia lor corespunde fenologic cu începutul înfloririi florii soarelui. Ouăle sunt depuse în florile diferitelor plante composite, frecvent câte un ou în fiecare floare. Numărul total de ouă depus de o femelă variază între 200 – 300. Incubaţia durează 4 – 5 zile.

Larvele apărute se hrănesc la început cu organele florale, apoi cu seminţ, năpârlind în cursul evoluţiei lor de 3 ori. Ajunse în ultima vârstă larvele coboară de pe plante şi pătrund în sol. Aici ele îşi confecţionează câte un cocon din fire de mătase în care se transformă în pupe. Durata acestui stadiu variază între 13 – 16 zile. Fluturii apăruţi dau naştere la generaţia a doua, care evoluează în iulie-august până la recoltarea florii soarelui. O mare parte din larvele generaţiei I-a nu se transformă în pupe, ci rămân în interiorul coconilor, în diapauză estivală, care se continuă cu hibernarea. În acest caz, numărul fluturilor care formează a doua generaţie este foarte redus.

Plante atacate şi mod de dăunare. Se dezvoltă pe plante spontane sau cultivate din familia Compositae (Arctium, Arthemisia, Cirsium, Carduus, Carthamus, Tanacetum etc.)., producând pagube mai mari la floarea soarelui. Larvele din primele vârste se hrănesc cu polen sau cu organele florale, iar din vârsta a treia perforează peretele achenei şi pătrund în interior, hrănindu-se cu seminţele. Larvele pot ataca bracteele calatidiilor, în care sapă numeroase galerii. În aceste galerii pătrunde cu uşurinţă apa, care favorizează instalarea diferitelor microorganisme, ducând la putrezirea calatidiilor şi a achenelor.

Masuri de prevenire si combatere:

• utilizarea de soiuri sau hibrizi de floarea soarelui rezistenti
• araturile de toamna(care distrug larvele si pupele)
• distrugerea buruienilor composite(pe care se dezvolta larvele primei generatii a daunatorului).

Descriere. Fluturele are anvergura aripilor anterioare de 20 – 26 mm, aripile anterioare brune-gălbui, având câte o pată galbenăportocalie. Aripile posterioare sunt cenuşii, cu nervuri mai închise. Antenele sunt lungi . Larva complet dezvoltată este verde-cenuşie sau verde-roşcată, având pete negre pe protorace. Pe tot corpul prezintă peri inseraţi pe protuberanţe.

Biologie si ecologie. Ierneaă în stadiul de larvă matură într-un cocon mătăsos, în stratul superficial al solului. Prezintă două generaţii pe an, uneori şi a treia parţială. În luna mai larvele se transformă în pupe. Fluturii apar la sfârşitul lunii mai şi zboară până la sfârşitul lunii iunie. Zborul lor este nocturn. După împerechere, femela depune ouăle şi păstăile în formare ale diferitelor plante leguminoase, la baza florilor sau pe pedunculul floral. Pe o păstaie este fixat de obicei un singur ou.

O femelă depune în total până la 600 de ouă. Incubaţia durează 3 – 10 zile. Larvele apărute perforează peretele păstăii şi roade boabele. De regulă, larvele primei generaţii se dezvoltă în culturile de mazăre. Dezvoltarea larvară durează 30 – 40 de zile, în care perioadă năpârlesc de 4 ori. Larvele mature migrează în sol, unde într-un cocon mătăsos, se transformă în pupe. Apoi apar fluturii care dau naştere la generaţia a doua de larve, care se dezvoltă pe soia, lupin şi alte leguminoase. Dezvoltarea lor durează 20 – 25 de zile. Larvele mature se retrag în sol, unde îşi ţes câte un cocon mătăsos în care iernează.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă peste 60 specii de leguminoase cultivate şi spontane (soia, mazărea, fasolea, lupinul, lintea, salcâmul ş.a.), rozând boabele. După distrugerea boabelor dintr-o păstaie larvele migrează în
altele alăturate. În anii de invazii se pot înregistra pagube până la 60 % la culturile de mazăre şi până la 80 % la cele de soia.

Masuri de prevenire si combatere:

• Tratamente chimice cu Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Laser 240 SC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG, Insecticid Decis Meg EW 50

Biologie si ecologie. Molia verzei este prezenta in toate regiunile legumicole cu precadere – in zonele de cultivare a varzoaselor. Dezvolta 2-3 generatii pe an, functie de temperatura si ierneaza ca pupa in resturile vegetale sau in sol. Primii fluturi apar primavara si depun grupuri mici de oua pe partea inferioara a frunzelor. O femela depune 150-200 oua, iar larvele eclozeaza dupa 5-7 zile. Atacul primei generatii survine in prima jumatate a lunii iunie. Al doilea atac masiv incepe la sfarsitul lunii iulie iar ultimul este in luna septembrie.

Plante atacate si mod de daunare. Imediat dupa eclozare larvele ataca (rod frunzele) cruciferele spontane si cultivate, in special varza, si conopida. La inceput (dupa 2-3 zile), larvele se uniformizeaza pe frunzele tinere si distrug parenchimul (mineaza frunzele), apoi consuma epidermele inferioara si superioara, ferestruind grosolan frunzele, care capata o culoare plumburie si se usuca. La anumite culturi (rapita, mustar), larvele ataca tijele florale sapand galerii prin acestea, fapt ce conduce la pierderi mari de productie (peste 50%). Atacul larvei dureaza 4 saptamani.

Masuri de prevenire si combatere.

• Araturile de toamna adanci, pe terenurile unde s-au cultivat brasicacee, reduc serios rezerva biologica a daunatorului.
• O alta forma de prevenire a moliei o reprezinta distrugerea cruciferelor spontane, mai ales din preajma zonelor de cultura.
• Tratamente cu Insecticid Kaiso Sorbie, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Decis Mega.