Descriere. Adultul are corpul alungit, uşor bombat dorsal, de culoare neagră, acoperit dorsal cu resturi de pământ, de unde şi denumirea populară de „pământiu”. Clipeul, anterior prezintă o adâncitură, iar pronotul mici tubercule. Elitrele sunt prevăzute cu interstrii intermitente, puţin convexe şi mărginite de tubercule lucioase, plate, aşezate longitudinal . Pronotul prezintă o punctuaţie deasă şi regulată. Lungimea corpului variază între 7 – 10 mm.

Oul este oval, albicios, de 0,9 mm lungime. Larva are corpul acoperit de un tegument puternic chitinizat (tare), de culoare castanieînchis, pe partea ventrală mai deschis (gălbuie). Ultimul segment abdominal are formă obtuză, cu vârful ascuţit şi prevăzut cu 16 – 22 peri . Larva matură are 15 – 17 mm lungime. În general, larva este foarte asemănătoare cu aceea de Agriotes, de unde şi numele de „vierme sârmă fals.

Biologie si ecologie. Iernează în stadiu de adult în sol şi are o generaţie pe an. Adulţii apar în luna aprilie şi se hrănesc pe plantele spontane sau cultivate; longevitatea lor poate să ajungă până la 2 ani. Ouăle sunt depuse în sol, fiind preferate terenurile uşoare, nisipoase. O femelă depune 100 – 150 ouă.

Larvele apar după 5 – 7 zile şi se dezvoltă în stratul superficial al solului, hrănindu-se cu părţile subterane ale diferitelor plante ierboase. Evoluţia larvară se desfăşoară aproape două luni. Larva ajunsă la maturitate la sfârşitul lunii iulie sau în august, se transformă în pupă într-o căsuţă din pământ. Durata acestui stadiu este de 14 – 16 zile. Adulţii care apar rămân în sol, unde iernează.

Plante atacte si mod de daunare. Este un dăunător polifag, ce atacă porumbul, orzul, sfecla, tutunul, lucerna şi alte plante cultivate, producând pagube mai mari la culturile de floarea soarelui. Adulţii atacă plantele în faza de răsărire, la care rod frunzele de-abia formate sau le retează, ceea ce duce la uscarea plantelor. Larvele atacă rădăcinile diferitelor specii de plante, provocând uneori aceleaşi daune ca şi viermii sârmă.

Masuri de prevenire si combatere.

• Distrugerea sistematică a buruienilor şi a resturilor vegetale.
• Mobilizarea repetată a solului în cursul perioadei de vegetaţie.
• Efectuarea arăturilor imediat după recoltare şi a arăturilor adânci de toamnă.
• Tratamente cu Insecticid Karate Zeon 50CS (0,15 l/10000 mp)

Descriere. Prezent în toată ţara, dăunătorul este mai frecvent în regiunile de stepă şi silvostepă din Câmpia Română şi Transilvania. Adultul are corpul eliptic, de 5,5-7,5 mm. Pronotul şi elitrele sunt puternic lăţite şi depăşesc marginile corpului, dând impresia unei carapace ţestoase. Culoarea generală a carapacei este cafenie-roşcată, mai rar cafenie-verzuie, cu luciu auriu-metalic şi pete neregulate negre. Larva, la completa dezvoltare are lungimea de 7,3 mm şi lăţimea de 3,7 mm, fiind de culoare verde-palid.

Biologie si ecologie. Primăvara, adulţii hibernanţi se hrănesc cu frunzele diferitelor chenopodiacee spontane (chenopodium album) sau cultivate (Atriplex hortensis) pe care îşi depun şi ponta. La început, larvele se hrănesc pe frunzele acestor plante, după care, pe măsură ce hrana se împuţineză, în cursul lunii iunie, migrează pe culturile de sfeclă, unde, pe faţa inferioară a frunzelor, se împupează. Noii adulţi apar în iulie. De regulă, specia formează două generaţii pe an: G 1 – mai-iulie; G 2 – iulie-aprilie.

Plante atacate si mod de daunare. Adulţii hibernanţi şi larvele tinere se hrănesc cu frunzele diferitelor plante din flora spontană şi, mai rar, cu cele de sfeclă cultivată. Larvele mai dezvoltate, emigrate în culturile de sfeclă, produc pe frunze rosături circulare cu diametrul mare, fiind consumat mezofilul şi una, sau ambele epiderme. La atac puternic rămân neconsumate doar nervurile principale. Adulţii din noua generaţie atacă identic, afectând puternic aparatul foliar al plantelor de sfeclă, determinând, în unii ani, pagube de pănă la 30.

Metode de combatere.

• distrugerea chenopodiaceelor spontane din cultură sau din jurul acestora, după depunerea pontei
• arăturile adânci contribuie la reducerea populaţiilor dăunatorului

Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul ovalalungit, de culoare neagră pe partea dorsală, uneori cu reflexe metalice şi brun-roşcat pe partea ventrală. Pronotul este convex dorsal, cu baza şi marginile laterale puternic punctate. Antenele, tibiile şi tarsele sunt roşcate, iar femurele mai închise . Oul este oval de 20 – 35 mm lungime, de culoare albă. Larva matura are 30 – 35 mm; corpul este uşor turtit, îngustat treptat spre partea posterioară, de culoare albă-cenuşie. Capul şi toracele sunt brune, iar segmentele abdominale prezintă dorsal sclerite brune-deschise. Penultimul inel abdominal este prevăzut cu două apofize chitinoase şi păroase. Pupa are 18 – 20 mm şi este de culoare albă-cafenie.

Biologie si ecologie. Iernează în stadiul de larvă în sol şi are o generaţie pe an.

Plante atacate si mod de daunare. Atacă în stadiile de adult şi larvă. Adulţii consumând florile şi boabele în diferite faze de coacere. Cele mai mari pagube sunt produse de larve, care atacă frunzele, în special la grâul de toamnă. Larvele trag frunzele plantelor tinere în galeriile de la baza plantelor, le sfâşie şi rămân numai nervurile, care se usucă. Atacul larvelor se manifestă în vetre. La invazii mari, culturile pot fi distruse complet.

Masuri de prevenire si combatere. 

• Rotaţia culturilor; evacuarea baloţilor de paie şi a resturilor vegetale;
• efectuarea arăturii imediat după recoltat şi menţinerea terenului curat prin discuiri, pentru a se evita formarea
  samulastrei.
• Tratament la samanta cu Insecto-fungicid Yunta Quattro.

Gandacul din Colorado

Odata cu extinderea culturii cartofului, insecta a trecut pe aceasta specie care ii oferea hrana superioara cantitativ si calitativ, comparativ cu solanaceele salbatice. Originara din America de Nord, a fost semnalat in anul 1876 in Germania. Pana in 1922, insecta s-a raspandit rapid prin transporturile de produse agricole. In anul 1922, s-a descoperit un mare focar in Franta, 250 ha de cartofi au fost atacate. In anul 1952, in Maramures, comuna Sapanta a fost semnalat in Romania, extinzandu-se treptat in toate zonele tarii.

Biologie si ecologie. Daunatorul prezinta 2 – 3 generatii pe an. Ierneaza in stadiul de adult, in sol (10 – 90 cm). Cand temperatura solului coboara sub 0°C, la adancimea de 10 – 40 cm, o mare parte din adultii hibernanti sub distrusi. Primavara, de la sfarsitul lunii martie pana la sfarsitul lunii mai, incepe activitatea adultilor. Copulatia si ponta au loc dupa o perioada de 8 – 15 zile de hranire. Pe partea inferioara o frunzelor de cartof sau alte solanacee (tomate, vinete, ciumafaie, maselarita etc.) sunt depuse ouale, in grupe de 20 – 50, uneori 100. In conditiile climatice ale tarii noastre, o femela poate depune aproximativ 1000 de oua. Incubatia este dependenta de temperatura, 20 – 24 de zile la 16°C, 8 – 12 zile la 21°C si chiar 5 – 6 zile la 30°C. La temperatura de 17°C ecloziunea atinge cel mai inalt nivel. In a doua decada a lunii mai apar larvele, care devin mature spre sfarsitul lunii mai, cand se si retrag in sol pentru a-si construi un cocon, din particule de pamant, in care se transforma in pupe. Aparitia noilor adulti are loc esalonat din a doua decada a lunii iunie. Noii adulti se hranesc o perioada cu frunze de cartof sau alte solanacee, apoi incep copulatia si ponta. Noile larve ajung la maturitate la sfarsitul lunii iulie – inceputul lunii august. Adultii generatiei a II-a pot fi intalniti pana toamna tarziu, pe solanaceele cultivate si spontane. Odata cu scaderea temperaturii se retrag in sol pentru hibernare. Raspandirea daunatorului se face prin migrare (mers sau zbor). Insecta poate parcurge distante mici (1 – 2 km) de la locurile de iernare pana la hrana. Daca sunt ajutati de conditiile meteo (vant), adultii pot parcurge distante considerabile. Modalitatea secundara de raspandire este reprezentata de transportul cartofilor. In functie de conditiile climatice si de hrana, in tara noastra, este posibila aparitia celei de-a III-a generatii.

Plante atacate si mod de daunare. Cele mai multe pagube sunt produse la cultura de cartof si uneori la cultura de vinete, dar insecta poate ataca diferite genuri are familiei Solanaceae (Datura sp., Solanum nigrum, Hyoscyamus niger, Solanum melogena, Lycopersicum esculentum etc.). Adultii rod frunzele sub forma de perforatii neregulate. Uneori atacul se poate confunda cu cel al unor melci (Limacidae, Arionidae etc.). Larvele perforeaza frunzele sub forma de mici orificii, iar spre finalul stadiului larvar rod frunzele in intregime, uneori si lastarii. In cursul evolutiei, o singura larva, poate consuma 30 – 40 cm² frunze, iar adultii dublu. La atacuri puternice pot fi atacati si tuberculii de la suprafata solului, iar in cazul culturii de vinete, fructele.

Masuri de prevenire si combatere. Impotriva acestui daunator se vor lua masuri agrotehnice, biologice si chimice.

Masuri agrotehnice:

• Araturile de toamna se vor executa imediat dupa recoltare, pentru distrugerea unui numaru cat mai mare de adulti hibernanti;
• Se vor executa prasile pentru combaterea buruienilor care pot constitui sursa secundara de hrana si rebilonari care distrug o mare parte din larvele retrase in sol pentru transformare;

Masuri biologice. In prezent sunt omologate pentru combaterea acestui daunator cateva produse biologice pe baza de Baccilus thuringiensis.

La aplicarea masurilor chimice se va avea in vedere: ca tratamentele sa fie aplicate la avertizare; folosirea alternativa a pesticidelor din diferite grupe de toxicitate, pentru evitarea aparitiei fenomenului de rezistenta; in cazul culturilor timpurii si extratimpurii nu se vor folosi pesticide foarte toxice, cu remanenta ridicata. 

Tratamentele se vor aplica la avertizare la aparitia larvelor de varsta I sau a II-a, la ambele generatii, ele fiind de 8 – 25 de ori mai sensibile decat larvele de varsta a III-a si de 30 – 50 de ori decat cele de varsta a IV-a. Cercetarile au aratat ca adultii hibernanti proaspat iesiti din sol primavara, sunt deosebit de sensibili la pesticide (Manolache si colab.1967).

Tratamente chimice la aparitie cu Decis Mega (0.28 l/ha), Fastac (2 ml/ 10 l apa), Actara (1.5 gr/10 l apa), Karate Zeon (2 ml /10 l apa), etc. sau se recomanda plantarea de tuberculi tratati cu Prestige 290 FS (60 ml/kg).