Genul Achillea include circa 100 specii erbacee perene, medicinale si ornamentale, originare din zonele temperate ale globului. Dintre speciile cu importanta decorativa amintim: Achillea filipendulina Lam, Achillea ptarmica L. si Achillea millefolium L.-coada soricelului.

    Particularitati biologice

    Achillea filipendulina. Planta formeaza o tufa viguroasa de lastari, cu inaltimea de 150 cm si diametrul de 60 cm. Lastarii, ca si frunzele, sunt acoperiti in intregime cu perisori densi, matasosi, cenusii. Frunzele sunt penat-sectate, cu foliolele puternic divizate, verzi-cenusii, odorante. Florile sunt galbene, grupate in capitule reunite la randul lor in corimbe dense, plate, cu diametrul de circa 15 cm; infloresc din iunie pana in septembrie.

    Achillea ptarmica. Planta creste pana la 1 m inaltime si 40 cm diametru, este pubescenta la baza si glabra spre varf. Frunzele sunt linear-lanceolate, glabre, sesile, fin serate pe margini. Florile sunt albe, grupate in capitule reunite la randul lor in corimbe laxe, mai mult sau mai putin sferice, mari; infloresc din iunie pana in octombrie.

    Achillea millefolium. Planta nu depaseste 90 cm in inaltime si 50 cm in diametru. Frunzele sunt penat-sectate, pubescente, verzi, cu foliolele lanceolate sau lineare. Florile sunt colorate in alb, roz, rosu sau galben si sunt grupate in capitule reunite la randul lor in corimbe dense, plate, cu diametrul de circa 8 cm; infloresc din iunie pana in august.

    Exigente ecologice. Desi sunt plante putin pretentioase, Achillea prefera solurile insorite, cu fertilitate si umiditate medie, bine drenate si ferite de vanturi puternice.

    Inmultirea si cultura. Speciile de Achillea se inmultesc atat vegetativ prin divizarea tufei cat si generativ, prin seminte. Divizarea tufei se face fie toamna, in septembrie-octombrie, fie primavara devreme, in martie. Plantele mama supuse divizarii trebuie sa aiba minim 4-5 ani; diviziunile de plante se planteaza direct la locul de decor, la distantele de 40-60 de cm, in functie de vigoarea solului sau a speciei.

    Semanatul in vederea producerii rasadurilor se face primavara in martie, in sera, solarii sau rasadnite. Temperatura optima pentru germinatia semintelor este 18 grade Celsius, plantele rasar in 20-30 zile de la semanat. Rasadurile se repica pe brazde in pepiniere, in luna mai, dupa ce a trecut pericolul brumelor sau ingheturilor tarzii, la distantele de 10-15 cm.

    Dupa repicare rasadurile se ciupesc de 1-2 ori si se ingrijesc pana toamna sau in primavara anului urmator, cand plantele rezultate se planteaza la locul de decor, la distantele de 40-60 cm. Se aplica lucrarile generale de ingrijire.