Caracterizare morfologica

Este un arbore la 20 m inaltime care are coronamentul larg, des, jos, tulpina acoperita cu o scoarta neteda, cenusie. Lujerii sunt subtiri, geniculati, mugurii sunt fusiformi. Frunzele sunt distihe, ovat-eliptice, de 5-12 cm, dublu-serate pe margini, cu nervuri secundare drepte.

Florile unisexuate, dispuse monoic, in amenti pendenti, apar in aprilie-mai, dupa infrunzire. Fructele sunt in inflorescente fructifere de forma unui con lax, in interior cu achene care prezinta la baza un involucru membranos trilobat, la inceput verde pal apoi devin bej galbui. Se matureaza in acelasi an, in septembrie- noiembrie, cand culoarea achenelor vireaza de la brun verzui spre brun.

Particularitati biologice si ecologice

Variabilitatea speciei este data de urmatoare varietati:

• purpurea- cu frunze rosii-purpurii din primavara;
• fastigiata- cu forma piramidala;
• pendula- cu ramuri pendule;
• columnaris- cu port columnar;
• incisa- cu frunze inguste, adanc lobate.

Carpinus orientalis Mill.- Carpinita

Caracterizare morfologica

Arbore scund sau arbust indigen, care depaseste de obicei 6 m, cu lujerii tineri si petiolii frunzelor vilos-parosi, frunze ovat-eliptice, acute, la baza rotunjite, asimetrice sau slab cordate, pe margini marunt dublu-serate, de 2-5 cm lungime, pe fata verzi- inchis, lucitoare, pe dos cu smocuri de peri in axila nervurilor. Fructele au involucru ovat, dur si neregulat serat, nelobat.

Carpinus japonica Bl.- Carpen japonez

Caracterizare morfologica

Arbore de maxim 15 m inaltime, cu coroana larga, compacta, lujerii tineri parosi, frunzele eliptice pana la alungit ovate, de 5-10 cm lungime, acuminate, la inceput rosiatice si moale, paroase pe ambele fete, mai tarziu aproape glabre.

Involucrul fructului este dintat si cu marginea pliata spre interior iar la baza cu un mic lob liber.

Carpinus coroliniana Walt.- Carpen american

Caracterizare morfologica

Arbust sau arboras de maxim 12 m, cu ramuri pendule, frunze alungit ovate pana la eliptice, de 6-10 cm lungime, acuminate, la baza rotunjite, pe margini ascutit dublu serate, glabre, pe dos cu peri in axilele nervurilor. Amentii fructifer au 5-10 cm lungime iar involucrul fructului este neregulat lobat.

Particularitati biologice si ecologice

Carpenii au longevitate relativ redusa, lastaresc bine dar nu drajoneaza, se comporta bine la tundere.

Rezista bine la ger, sunt sensibili la seceta, tolereaza semiumbra, rezista destul de bine la poluarea atmosferica si solicita soluri fertile, profunde, afanate, constant umezite. Pe soluri compacte, argiloase, ramane scund.

Inmultire

Caprenii se inmultesc prin samanta semanata in august-septembrie sau primavara, dupa ce se stratifica. Semintele pot fi recoltate toamna tarziu, dupa completa maturare, dar semanate direct, fara stratificare, rasar abia in anul al II lea. De aceea pentru a produce semanaturi in primavara urmatoare, achenele se recolteaza in parga, cand involucrul este inca verde si se seamana imediat, cu tot cu involucru care nu poate fi indepartat in aceasta faza. Fructele care se pastreaza necesita indepartarea involucrului si o deshidratare pana la continutul de apa de maxim 10%.

Stratificarea semintelor de carpen este obligatorie pentru achenele recoltate la maturitate deplina. Durata stratificarii este de 18-20 saptamani, din care 4 saptamani la cald (20 grade Celsius) iar restul la rece (14-16 saptamani la 3 grade Celsius). Semanaturile se fac pe randuri, la distanta de 30 cm intre randuri si la adancimea de 2-3 cm. La inceputul rasaririi se asigura umbrirea plantutelor. Dupa cca. 2 ani puietii pot fi repicati in sola de formare sau se planteaza la loc definitiv.

Folosire

Sunt specii indicate pentru formarea masivelor, zidurilor verzi si constituirea gardurilor vii si a zidurilor verzi inalte, precum si ca exemplare izolate sau pentru grupari, in special in cazul varietatilor ornamentale.