PRINCIPALELE BOLI ALE CAISULUI SUNT:

VIROZE:

1. Vărsatul prunului la cais (produs de Plum pox virus).  Apariția de linii și benzi clorotice pe țesuturile nervurilor secundare și terțiare ale frunzelor, sunt simptome ale acestui virus. Spre deosebire de prun, la cais, apar frecvent inele sau curbe, care acoperă porțiunea de frunză din jurul nervurilor. După anii cu ierni geroase, dar în care producția de fructe a fost ridicată, pomii infectați prezintă scurgeri gomoase, apoi treptat se debilitează și se usucă. Cele mai evidente simptome pot fi observate la nivelul fructelor, sub forma unor pete circulare, de culoare verde – pal, ușor adâncite în pulpă. Pulpa fructelor atacate se înmoaie, se subțiază și imprimă fructelor un gust mediocru. Sâmburele fructelor atacate prezintă inele foarte evidente, cu contur mai deschis (nuanțe de crem), față de culoarea de fond (maro închis).

Prevenire:

• Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente sau tolerante;
• Materialul săditor utilizat la plantare trebuie să provină din pepiniere controlate;
• În pepiniere, se vor efectua tratamente repetate pentru combaterea vectorilor.

MICOPLASMOZE:

2. Răsucirea clorotică a frunzelor de cais ( Apricot chlorotic leaf roll). Frunzele pomilor infectați capătă un aspect clorotic, rămân mai mici decât cele sănătoase și prezintă tendința de a-și răsuci marginile spre interior. Lăstarii ramifică anormal iar aspectul general al plantelor este de degenerare totală, cu fază de declin pronunțat. Pomii puternic atacați dezvoltă sensibilitate la îngheț, dau producții slabe, iar fructele sunt lipsite de gust. Patogenul este localizat in floem și se poate transmite prin intermediul cuscutei sau a altoirii.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă utilizarea de altoi și portaltoi sănătoși la înființarea plantațiilor pomicole;
• Pomii care prezintă simptomele enumerate anterior se vor elimina din pepinieră sau din plantații;
• Pomii altoiți pe mirobolan sau zarzăr sunt mai rezistenți.

BACTERIOZE:

3.Ulcerația și ciuruirea bacteriana a frunzelor (produsă de Pseudomonas syringae pv. morsprunorum). Boala se manifestă la nivelul frunzelor, fructelor și lăstarilor tineri, nelignificați. Atacul poate fi uneori confundat cu fenomene de fitotoxicitate cauzate de aplicarea irațională a pesticidelor. Primele simptome sunt vizibile la nivelul frunzelor tinere și sunt reprezentate de pete mici, gălbui, vizibile în transparență. Concomitent cu dezvoltarea fructelor, petele se măresc, se brunifică și formează pete necrotice de 2 – 3 mm, adesea înconjurate de un halou galben – verzui. Ulterior, aceste pete necrotice se detașează și cad iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Mugurii afectați se umflă se veștejesc și nu se mai desfac, iar în cazul în care se desfac formează frunze mici, cu tendințe de ofilire.

Prevenire și combatere:

• Ramurile bolnave se vor tăia (preferabil vara când activitatea bacteriilor este mai redusă) și se vor distruge prin ardere;
• La dezmugurire se vor efectua tratamente chimice cu: Zeama Bordeleză, Fungicid Dithane M-45, Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP, Fungicid Champ 77 WG.

4.Cancerul bacteriam (produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens).  Boala se manifestă la nivelul rădăcinilor și a tulpinilor, pe care se dezvoltă tumori, la început mici și moi, de dimensiuni și forme diferite care mai târziu se lignifică. Tumorile pot genera formațiuni asemănătoare cu frunzele, mugurii sau lăstarii. Tumorile sunt alcătuite din celule mari și deformate. Bacteria poate pătrunde în pomi prin rănile produse de nematozi, lucrări de îngrijire, grindină. Temperaturile cuprinse între 22 și 30°C și umiditatea atmosferică mai mare de 80% sunt factori favorizanți.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă sortarea puieților înainte de plantare;
• În cazul lucrărilor de îngrijire, la trecerea de la un pom la altul, foarfecele și uneltele se vor dezinfecta;
• Ramurile afectate se amputează până la zona sănătoasă și se aplică un tratament cu un produs cupric (ex: Zeama Bordeleză), apoi rana se acoperă cu mastic cicatrizant;
• Înainte de plantare, rădăcinile puieților se vor îmbăia într-o soluție de Zeamă Bordeleză 1% sau Fungicid Topas 100 EC 0.025%;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, sau Bouille Bordelaise.

MICOZE:

5. Putregaiul fructelor de cais și zarzăr – Monilioza (produs de ciuperca Monilinia laxa). Boala se manifestă la nivelul tuturor organelor aeriene, ale pomilor de orice vârstă, în general primăvara. În faza de buton floral, ciuperca atacă florile, urmând ca atacul să crească foarte mult în intensitate în timpul înfloritului, provocând o brunificare a florilor, care ulterior se ofiliesc și se usucă, dar rămân prinse pe ramuri, uneori până în primăvara următoare. Infecțiile pot trece din flori în ramuri. Frunzele afectate se ofilesc, se răsucesc și se usucă. Lăstarii se veștejesc, se usucă și se înconvoaie spre vârf. Fructele pot fi atacate la formare iar intensitatea atacului crește rapid, in special la intrarea în pârgă. Simptomele se manifestă prin apariția de pete mici, rotunde, brun – cafenii în dreptul cărora țesuturile sunt puțin adâncite. Petele cresc rapid provocând înmuierea și putrezirea pulpei. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor atacate și în fructele mumificate.

Prevenire și combatere:

• Ramurile și lăstarii atacați  se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Fructele mumifiate vor fi deasemenea adunate și distruse;
• În perioada de repaus vegetativ și în cursul vegetației, se pot aplica tratamente chimice cu: Fungicid Bouille Bordelaise, Fungicid Switch 62.5 WG, Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Score 250 EC.

6. Ciuruirea frunzelor și pătarea fructelor (produsă de Stigmina carpophylla). Simptomele bolii se manifestă în general la nivelul frunzelor și al fructelor și foarte rar la nivelul ramurilor și lăstarilor. La dezmugurire, pe frunze apar pete mici, roz – violaceu,  marginite de o bordură. La scurt timp, petele se necrozează, se desprind, iar frunzele capătă un aspect ciuruit. Aceleași pete pot apărea și pe fructe, destul de timpuriu (când au mărimea unei alune). La început petele sunt mici, punctiforme, dar treptat se unesc și depreciază fructele. Atacurile timpurii provoacă deformarea fructelor, încetinesc sau chiar stopează creșterea acestora și uneori pot cădea înainte de maturitatea de consum.

Prevenire și combatere:

• În general, în livezile în care se aplică regulat măsuri de igienă culturală și tratamente chimice, boala nu creează probleme;
• Ramurile afectate se vor tăia și se vor distruge prin arderea, iar rănile rezultate în urma tăierilor se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• În timpul vegetației se pot executa tratamente cu produse pe bază de cupru precum: Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Champ 77 WG, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Rovral 500 SC sau Bouille Bordelaise.

7. Boala plumbului (produsă de ciuperca Stereum purpureum). Primăvara, la intrarea în vegetație, pe partea superioară a frunzelor apare o colorație metalic – argintie, frunzele se încrețesc, se brunifică, devin sfărâmicioase și cad timpuriu. Lăstarii afectați nu mai cresc. Nu toate ramurile din același pom pot fi atacate, însă cele atinse de această ciupercă putrezesc și se usucă. Ciuperca se răspândește prin vânt, ploaie, prin intermediul insectelor sau prin sol. Ciuperca pătrunde în plantă prin rănile provocate de tăieri.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea pomilor de uscături, iar resturile rezultate în urma acestor operațiuni vor fi distruse prin ardere;
• Se recomandă evitarea tăierilor care produc secțiuni mari; În cazul în care acestea sunt necesare rănile se vor dezinfecta cu o soluție de Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• După defrișarea livelizor terenul se va cultiva 3  – 4 ani cu graminee sau leguminoase;
• În perioada dinaintea înfloritului se pot executa tratamente chimice cu Fungicid Melody Compact 49 WG, Fungicid Funguran OH 50 WP.

8. Uscarea ramurilor (produsă de ciuperca Valsa leucostoma). Pomii debilitați de secetă, insolații, ger sau alte cauze sunt, în general, cei mai expuși la atacul acestei ciuperci. Boala se manifestă prin uscarea extremităților ramurilor. Foliajul pomilor atacați este redus ca dimensiuni, îngălbenit cu tendințe de zbîrcire și de cădere prematură. La nivelul lăstarilor apar zone cenușiu – gălbui, uneori cafenii, oval – alungite, izolate. În cazul pomilor maturi, evoluția este lentă și provoacă uscarea treptată a ramurilor. Pe scoarța ramurilor se pot observa pustule sub forma unor discuri. De la un an la altul, ciuperca rezistă în scoarța ramurilor debilitate.

Prevenire și combatere:

• Ramurile atacate se vor îndepărta și se vor distruge;
• Rănile formate în urma îndepărtării ramurilor se vor trata cu o soluție de Zeamă Bordeleză 4 – 5% și se vor acoperi cu mastic cicatrizant;
• Tratamente chimice se pot aplica după recoltare, după căderea frunzelor și primăvara la dezmugurit cu: Fungicid Zeamă Bordeleză, Fungicid Folpan 80 WDG, Fungicid Captan 80 WDG, Fungicid Copernico Hi – Bio.

9. Făinarea caisului (produsă de ciuperca Podosphaera tridactyla). Atacul se manifestă la nielul lăstarilor tineri prin apariția de pete albe, care treptat măresc și acoperă suprafața frunzelor în întregime. Pe măsura evoluției bolii, miceliul ciuperci devine prăfos. Țesuturile atacate se încrețesc și mor. Atacul ciupercii se poate observa și la nivelul fructelor care se acoperă cu o pâslă albicioasă, crapă și putrezesc.

Prevenire și combatere:

• La înființarea plantațiilor se recomandă utilizarea de material săditor rezistent;
• Nu fertilizați excesiv;
• Se recomandă adunarea lăstarilor și a fructelor atacate și distrugerea acestora prin ardere;
• În vegetație se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Systhane Plus 24 E, Fungicid Thiovit Jet 80 WG, Fungicid Kumulus DF, Fungicid Topas 100 EC sau Fungicid Karathane M 35 CE.

10. Rugina (produsă de ciuperca Tranzschelia pruni – spinosae). Petele de culoare galbenă prezente pe partea supeioară a limbului și prezența de spori de culoare brună pe partea inferioară, în dreptul acestor pete sunt simptomele acestei boli. Atacul ciupercii scade rezistența plantelor la ger și frecvența rodirii (odată la 2 ani). Primele faze de dezvoltare, ciuperca le parcurge pe Piciorul cocoșului, abia apoi trece pe pomii fructiferi. O altă gazdă intermediară poate fi Porumbarul (Prunus spinosa). Ciuperca iernează sub formă de miceliu pe organe subterane ale unor specii de Anemone.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă strângerea și distrugerea frunzelor din livadă;
• Se recomandă distrugerea plantelor ce pot consitui plante gazdă intermediare;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Bravo 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC, Fungicid Falcon 460 EC.

11. Antracnoza sau Pătarea purpurie (produsă de Blumeria jaapii). Primele simptome apar, în general, la începutul verii, când, pe partea superioară a frunzelor se pot observa pete mici, de culoare roșiatică, care cresc în timp, acoperind întreaga suprafață a frunzelor, provocând desprinderea și căderea acestora. Apariția bolii consecutiv câțiva ani, conduce la uscarea prematură a pomilor. Ciuperca atacă frunzele și codițele fructelor, care în urma atacului se coc neuniform, sunt mici și lipsite de gust.

Prevenire și combatere:

• Resturile vegetale din livadă vor fi adunate și distruse prin ardere;
• Menținerea unor coroane aerisite și luminate prin efectuarea tăierilor corespunzătoare;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Fungicid Topsin 500 SC, Fungicid Topas 100 EC, Fungicid Score 250 EC + Fungicid Bravo 500 SC.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI CAISULUI SUNT:

1. Molia vărgată a piersicului (Anarsia lineatella) este un dăunător caracteristic piersicului, dar poate ataca și caisul. Dezvoltă 3 generații pe an și iernează în stadiul de larvă sub scoarța exfoliată a ramurilor. Părăsesc locul de iernarea primăvara, la apariția mugurilor din care se hrănesc. Larvele rod orificii de pătrundere în lăstarii tineri. Femelele depun ouăle pe muguri, iar larvele pătrund în fructele soiurilor timpurii. Larvele generațiilor următoare pătrund în fructele aflate ăn faza de coacere, unde sapă galerii adânci.

Combatere:

• Tăierea și distrugerea ramurilor și a lăstarilor afectați;
• Executarea de tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Laser 240 SC.

2. Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae). Iernează pe ramurile de cais în stadiul de ou. Larvele apar primăvara devreme și se hrănesc cu sucul celular al lăstarilor producând pagube semnificative. În general colonizează partea inferioară a frunzelor din care sug, deasemenea, sucul celular provocând o necrozare a țesuturilor. Pagubele produse de acest dăunător sunt atât directe (necrozarea țesuturilor diverselor organe) dar și indirecte (poate transmite unele virusuri).

Combatere:

• Nu se vor cultiva specii legumicole printre rândurile livezilor tinere, întrucât pot reprezenta gazde secundare;
• Se vor executa tratamente chimice cu:Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Karate Zeon, Insecticid Mavrik 2 F.

3. Molia orientală a fructelor (Cydia molesta). Dăunătorul iernează în stadiul de larvă în interiorul unui cocon mătăsos și crăpături ale scoarței și dezvoltă până la 4 generații pe an. Molia atacă lăstarii și frunzele dar preferă în mod special fructele cu interiorul cărora se hrănesc larvele primelor generații producând pagube semnificative în pepiniere și în livezile tinere. Cea de-a III-a și cea de-a IV-a generație de larve pătrund în fruct prin zona codiței și rod galerii neregulate în jurul sâmburelui, provocând stagnarea creșterii fructelor, putrezirea și în final căderea acestora.

Combatere:

• Se recomandă tăierea și distrugerea fructelor și a lăstarilor atacați;
• Se pot utiliza capcane atractante;
• Tratamente chimice se pot aplica în perioada de zbor masiv cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Affirm, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Coragen 20 SC.

4. Viermele prunelor (Cydia funebrana). Dăunătorul prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă, în interiorul unui cocon mătăsos, la baza pomilor, pe sub frunzele căzute sau în crăpături ale scoarței. Larvele primei generații se hrănesc cu sâmburii fructelor verzi, care, în urma atacului nu se mai dezvoltă și cad. Larvele celei de-a II-a generație se hrănesc cu fructele aflate în faza de coacere, în care sapă galerii în jurul sâmburilor în care lasă resturi de hrană și excremente brun – negricioase. Picăturile de gomă (clei), prezente pe fructe, sunt caracteristice atacului acestui dăunător. A doua generație poate produce pierderi de până la 80%.

Combatere:

• În jurul copacilor se vor instala brâie capcană pentru capturarea larvelor;
• Fructele atacate vor fi adunate și distruse;
• Se pot executa tratamente chimice cu:Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Karate Zeon 50 CS, Insecticid Fastac 10 EC , Insecticid Lamdex 5 EC, Insecticid Insegar 25 WG.

5. Omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea). Dăunător cu 2 generații pe an, iernează în stadiul de pupă, în numeroase locuri (crăpături ale scoarței, pe garduri, pereți, sau în stratul superficial al solului). Adulții apar primăvara, au un zbor crepuscular, nocturn iar ziua stau ascunși. Își depun ouăle pe partea inferioară, iar în stadii incipiente, larvele consumă epiderma inferioasă și parenchimul, iar pe măsură ce se dezvoltă se mută pe ramuri, distrugând în totalitate frunzele. Dacă atacul se repetă 2 – 3 ani consecutiv, pomii se debilitează și se usucă.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu:  Insecticid Aqua K-Othrine , Insecticid Decis Mega 50 EW , insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Novadim Progress, Insecticid Laser 240 SC.
• Atenție: Frunzele duzilor la care s-au aplicat tratamente chimice vor fi toxice pentru viermii de matase.

6. Fluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea) este un dăunător polifag ce atacă o serie de arbori și pomi fructiferi. Dezvoltă o singură generație pe an și iernează în stadiul de larvă într-un cocon poziționat în vârful lăstarilor. Este necesară examinarea atentă a pomilor pentru detectarea acestui dăunător.

Combatere:

• Se vor elimina ramurile pe care sunt prezente larve;
• Chimic, dăunatorul poate fi combătut cu:  insecticid Karate Zeon 50 CS , Insecticid Fastac 10 EC, Insecticid Laser 240 SC,  Insecticid Affirm, Insecticid Calypso 480 SC.

7.Cicada gheboasă (Cerasa bubalus)

Dăunătorul prezintă o generație pe an. Iernează în crăpăturile din scoarța pomilor, în stadiul de ou. Daunele produse de acest dăunător sunt indirecte, sursa principală de hrană este reprezentată de plante ierboase (trifoi, lucernă), de la care se hrănește cu sucul celular. Femelele depun ouăle pe ramurile de cais, într-o incizie făcută cu ovipozitorul. În zona respectivă, scoarța crapă, iar circulația sevei este oprită. Ramurile atacate nu mai fructifică normal, iar în caz de atacuri puternice se usuca. Rănile produse reprezintă căi de acces pentru agenții patogeni. Pagube ridicate se înregistrează în cazul puieților, care în urma atacului se usuca.

Prevenire și combatere:

Combaterea dăunătorului este dificilă, astfel că se va pune accent pe măsurile preventive:

• Se va controla atent materialul săditor;
• Ramurile afectate se vor aduna și se vor distruge prin ardere;
• Plantele ierboase din livadă vor fi distruse;
• Tratamente chimice se pot executa în perioada de repaus cu Insecticid Confidor Oil SC 004.

8. Cicada meliferă (Metcalfa  pruinosa) este o specie polifagă, consumatoare de viță de vie, arbori și arbuști ornametali și pomi fructiferi. Dezvoltă o generație pe an și iernează în stadiul de ou în ramurile planelor atacate. Adulții și larvele consumă sucul celular al plantelor împiedicând creșterea și răspândind numeroase viroze. Combaterea este dificilă din cauza stratului ce ceară ce acoperă corpul insectelor.

Combatere:

•  Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Faster 10 CE, Insecticid Confidor Energy, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Actellic 50 EC.

9. Păduchele țestos (Parthenolecanium corni)

Specie polifagă, atacă mai mulți pomi fructiferi, vița de vie, etc. Dăunatorul dezvoltă o generație pe an. Iernează în stadiul de larvă, pe scoarța ramurilor atacate. Adulții și larvele colonizează ramurile provocând necrozarea țesuturilor și frunzele provocând deformarea și căderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejecții ce pot favoriza apariția unor infecții.

Prevenire și combatere:

• Se recomandă curățarea ramurilor cu o perie aspră;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Faster 10 CE.

10. Păduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus 

Dăunătorul prezintă 2 generații pe an. Iernează în stadiul de larvă de vârsta I, sub scut, pe scoarța pomilor. Larvele îsi încep activitatea la începutul lunii aprilie, urmând ca adulții să apară spre sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai. Atacă peste 200 de specii de arbori și arbuști. În urma atacului, țesutul se înroșește și se necrozează. În cazul ramurilor înroșirea cuprinde toată scoarța și o parte din lemn, pe frunze se localizează în jurul nervurilor iar pe fructe apar pete roșii sub forma unor aureole. Pomii atacați au frunzele îngălbenite iar dezvoltarea acestora este întârziată. Plantele atacate se usucă de la bază spre vârf.

Prevenire și combatere: 

• Se va folosi material plantator sănătos ;
• Nu se vor recolta ramuri altoi din livezile unde a fost semnalată prezența dăunătorului;
• In timpul iernii se vor executa 1 – 2 tratamente cu Insecticid Confidor Oil SC 004;
• In vegetație se pot executa tratamente cu Insecticid Calypso 480 SC, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Mospilan 20 SG, Insecticid Movento 100 SC etc.

11. Molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana). Este o specie polifagă ale cărei larve se hrănesc cu pulpa fructelor, în care sapă galerii superficiale. Atacă peste 47 de specii de plante erbacee și lemnoase. Rănile realizate sunt porți de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Combatere:

• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Nurelle D, Insecticid Affirm, Insecticid Bactospeine DF.

12. Gărgărița fructelor (Rhynchites Bacchus). Adulții se hrănesc cu mugurii florali, frunzele și fructele a diverse specii de pomi fructiferi. Femelele depun ouăle în fructele abia formate. Larvele se dezvoltă în fructe, de la care consumă pulpa și sâmburii. Acest dăunător se dezvoltă în prezența moniliozei.

Combatere:

• Se recomandă mobilizarea solului din livadă, toamna;
• Fructele mumificate se adună și se elimină din livadă;
• Se pot executa tratamente chimice cu: Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Reldan 22 EC, Insecticid Acatara 25 WG, Insecticid Fastac 10 EC Insecticid Calypso.

13. Gândacul arămiu al puieților (Perotis lugubris) și Gândacul negru al puieților (Capnodis tenebrionis). Dăunătorii atacă diferite specii de arbori și pomi fructiferi, dar în special piersicul și caisul. Adulții consumă mugurii, frunzele și lăstarii puieților, iar larvele se hrănesc cu țesuturile din zona coletului și a rădăcinii. Pomii atacați se usucă. Cele mai înregistrate pagube sunt în pepiniere.

Combatere:

• Se execută tratamente chimice cu: Insecticid Actara 25 WG, Insecticid Decis Mega 50 EW, Insecticid Fury 10 EC, Insecticid Kaiso Sorbie 5 WG, Insecticid Laser 240 EC.

  Importanta

   Caisul reprezinta una din cele mai apreciate specii pomicole atat pentru consum in stare proaspata a fructelor dar mai ales pentru prelucrare. Practic, posibilitatile de desfacere pe piata ale caiselor sunt nelimitate.

Caisul detine o pondere destul de mica din suprafata pomicola din Romania (cca. 5-6 %).

Reanalizarea acestei specii in cadrul sistemului de productie vegetala pomicola, poate revigora cultura caisului, desi suprafata ocupata de cais in viitorul apropiat, in tara noastra, nu va depasi 10000-12000 ha.

Capacitatea redusa de adaptare, slaba rezistenta la gerurile de revenire, impiedica extinderea pe un areal mai mare a acestei specii valoroase.

Cerintele fata de factorii de mediu

Locul de formare a speciilor de cais si-a pus amprenta asupra plasticitatii ecologice reduse a majoritatii soiurilor din cultura. Formarea, dupa cum se stie, a avut loc in zone muntoase, continentale, unde iernile sunt lungi si fara perioade de incalziri insemnate, primaverile uniforme si tarzii, veri scurte, ceea ce face ca perioada de repaus vegetativ profund sa fie scurta. Specia reactioneaza rapid la cresterea temperaturilor, iar iesirea din repaus a mugurilor floriferi se poate produce incepand chiar de la sfarsitul lunii noiembrie. La temperaturi de peste 6,5 grade Celsius mugurii floriferi ies din repaus.

Cerintele fata de sol ale caisului sunt foarte apropiate de acelea ale piersicului, fiind mai exigent fata de aeratia solului. Prefera soluri profunde, bine structurate, calde si cu panza de apa freatica sub 2-2,5 m adancime. Cele mai favorabile terenuri sunt cele cu o reactie slab acida pana la slab alcalina (pH de 6,4-8). In solurile argiloase, grele, compacte, vegeteaza slab si traieste putin. Pe solurile cu pietris pe pante, caisul da rezultate bune cand este altoit pe zarzar sau pe migdal. La peste 9-10 % CaCO3 in sol, favorabilitatea este slaba. Totusi, portaltoiul zarzar este putin mai tolerant la continutul de CaCO3.

Particularitati privind organizarea si pregatirea terenului

Amplasarea plantatiilor de cais trebuie sa tina cont in primul rand de cerintele eco-climatice ale partii aeriene a pomului deoarece datorita posibilitatilor de formare a sistemului radicular din radacini de cais, corcodus sau prun prin folosirea portaltoilor adecvati, conditiile de sol pot trece oarecum pe planul secund.

Daca avem in vedere cerintele caisului fata de factorii de mediu, putem spune ca in Romania, in zonele estice ale tarii, se intalnesc amplasamentele cu cel mai mare numar de ani favorabili si foarte favorabili pentru productia de caise, intr-un interval delimitat de timp.

Sisteme de cultura

Gama de portaltoi pentru cais existenta in momentul de fata permite abordarea a doua sisteme de cultura in tara noastra, sistemul clasic si sistemul intensiv, fiecare cu avantajele si de dezavantajele lui. De la inceput trebuie mentionat faptul ca spre deosebire de alte specii pomicole unde plantatiile infiintate in sistem clasic, cu portaltoi vigurosi au o durata de viata mai mare, la cais nu este cazul, deoarece atat plantatiile clasice cat si cele intensive au aceiasi durata (cca 15 ani).

Avantajul livezilor intensive de cais fata de cele clasice consta intr-o trecere mai rapida pe rod deplin datorita numarului mai mare de pomi pe unitatea de suprafata, lucru ce se estompeaza pe parcurs pe masura cresterii volumului coroanei pomilor cultivati in sistemul clasic.

Portaltoii pentru cais sunt bine ancorati in sol si nu necesita sistem de sustinere a pomilor. Este nevoie de spalier doar pentru unele forme de coroane adoptate in sistemul intensiv pentru dirijarea si palisarea ramurilor. In acest caz, pentru o folosire mai eficienta a banilor investiti este bine de folosit un sistem combinat cu rol de ajutor la palisarea ramurilor, sustinere plasa antigrindina si sustinere sistem in cazul in care intretinerea solului pe rand se realizeaza prin mijloace mecanice si/sau manuale. In caz de intretinere numai prin erbicidare furtunul poate fi postat direct pe sol.

Particularitati de plantare comparativ cu alte specii pomicole nu sunt in cazul caisului, dar atragem atentia asupra unui aspect ce influenteaza in mare masura prinderea pomilor la plantare si anume manipularea adesea necorespunzatoare a sistemului radicular in timpul transportului ce duce la deshidratarea radacinilor. Radacinile unui pom sunt mult mai sensibile la deshidratare decat partea aeriana iar deshidratarea celor mai fine radacini si a perisorilor absorbanti duce la pornirea greoaie a pomului in vegetatie sau chiar la uscarea lui. In acest sens, udarea imediat dupa plantare, cu 10-15 litri de apa la fiecare groapa este obligatorie. Un aspect foarte benefic ce duce la o prindere de 100 % a pomilor, dar dificil de aplicat in cazul unor cantitati mai mari de pomi, consta in rehidratarea pomilor prin tinerea lor in apa, cu sistemul radicular complet acoperit de apa, timp de minim 24 ore inainte de a fi plantati. Operatiunea se poate realiza esalonat, pe masura plantarii, in vase de plastic cu diametrul mare. Pomii nu se planteaza in perioadele cu temperaturi sub punctul de inghet.

Sisteme de intretinere a solului

Mult timp, mai ales in zonele fara posibilitati de irigare, s-a mentinut si se mentine ideea ca ogorul negru ar fi cel mai bun sistem de intretinere a solului in plantatiile de cais. Totusi, risipa de energie cu numeroase lucrari mecanice atat pe intervalele dintre pomi cat si pe randurile de pomi, dificultatea executarii unor lucrari pe terenul umed, dupla ploi, tasarea solului si distrugerea structurii lui, provocarea de rani sistemului radicular cu utilajele de lucrat solul, creeaza mai multe dezavantaje decat avantaje.

Pe terenurile in panta, mentinerea solului sub forma de ogor negru este total nebenefica, datorita fenomenelor de eroziune. Plantatiile moderne de cais prevazute cu sisteme de irigare sau fertirigare sunt inierbate pe intervalele dintre randuri, cel putin o zona necesara accesului utilajelor mecanice si sunt erbicidate pe randurile de pomi.

Tehnica irigarii plantatiilor

Caisul suporta bine perioadele de seceta, pentru ca provine din zone cu climat semiarid, dar cultura intensiva profitabila a caisului necesita irigare obligatorie, mai ales ca aceasta specie pomicola este cantonata cu precadere in zonele de sud ale tarii unde precipitatiile sunt reduse. De remarcat este faptul ca umiditatea excesiva in luna iulie favorizeaza atacul unor ciuperci patogene, sau craparea fructelor in faza de parga.

Pentru specia cais, in functie de vigoarea portaltoilor, este bine sa se asigure un potential bun al apei in sol pe adancimea de 30-40 cm pentru portaltoi de vigoare mijlocie-mica si pe adancimea de 40-50 cm pentru portaltoi de vigoare mai mare.

Recoltarea fructelor

Deoarece maturarea fructelor se face neuniform in coroana recoltarea caiselor trebuie facuta etapizat, pentru acelasi soi, prin 3-4 treceri, la intervale de 2-5 zile intre recoltari. Se evita recoltatul in perioadele cu temperaturi prea ridicate.

Daca fructele se pastreaza pe o perioada mai scurta, de 4-6 zile, aceasta se poate face in depozite simple la 8-10 grade Celsius. Caisele pot fi pastrate pana la 10-15 zile in spatii frigorifice, la temperatura de -0,5…+0,5 grade Celsius si umiditatea aerului de 85-90 %.

Valorificarea caiselor se poate face pentru consum in stare proaspata sau prelucrata sub diferite forme. Atat caisele proaspete cat si prelucrate sunt printre cele mai apreciate de consumatori.