Simptome

Atacul acestei ciuperci se manifesta pe frunze, prin aparitia unor pete galbene pe fata superioara a acestora, iar pe partea inferioara in dreptul petelor apar pustule pulverulente, cafenii. Lagarele de teliospori, brune-negricioase, pulverulente apar la sfarsitul  verii, uneori  toamna.

Atacurile repetate conduc la epuizarea progresiva a vigorii pomilor, reducerea rezistentei la ger, iar frunzele puternic atacate se ingalbenesc si cad.

Agentul patogen Tranzschelia pruni-spinosae

Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in rizomii unor specii din genul Anemone si sub forma de teliospori.

Plantele de Anemone contaminate, prezinta frunze zbarcite, verzi-galbui, puternic  ingrosate.

Prevenire si combatere

• se recomanda igiena culturala;
• distrugerea plantelor de Anemone;
• produsele fungicide folosite la combaterea moniliozei sunt eficiente in combaterea acestei ciuperci;
• tratamente chimice : Bravo 500 SC, Topas 100 EC, Score 250 EC, Falcon 460 EC;
• in livezile unde se executa regulat tratamente impotriva moniliozei, aceasta boala nu creeaza probleme.

Simptome

Incepand din luna mai si pana la sfarsitul verii, atacul se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete aproximativ circulare la inceput verzi-galbui, apoi rosii-caramizii. Tesutul din dreptul petelor se ingroasa, devine casant si putin bombat spre fata inferioara a limbului si convex spre partea superioara.  Pe fata inferioara a frunzei , in dreptul petelor, se pot observa  puncte mici care reprezinta picnidiile agentului patogen. Picnosporii eliminati de picnidii ,de obicei pe timp umed, apar ca un strat de gelatina de culoare alba. In cazul unui atac puternic,frunzele pot fi  acoperite complet cu pete rosii, tesutul din dreptul petelor se rupe, iar frunzele se usuca si cad timpuriu.

Agentul patogen

In timpul vegetatiei ,agentul patogen Polystigma rubrum produce un numar insemnat de generatii  de picnidii cu picnospori.Atacul se transmite prin resturile ramase pe sol.

Prevenire si combatere

• se recomanda executarea corecta a lucrarilor agrotehnice;
• adunarea si arderea frunzelor cazute toamna,pentru a impiedica raspandirea atacului in anul urmator;
• Se vor extinde in cultura soiurile rezistente la aceasta boala;
• produsele pesticide folosite in cazul moniliozei sunt eficiente si in cazul acestei boli;
• tratamentele chimice aplicate la avertizare:  Bravo (1.5 l/ha), Delan 700 WDG (0.05%), Folpan 80 WDG (2 kg/ha), Topsin 70 WDG (0.7 kg/ha), Zeama bordeleza (0.5%).

Simptome

Sunt afectate florile si fructele din faz de parga, insa ciuperca poate ataca si ramurile si frunzele. In unii ani cu primaveri ploioase, atacul aceste bloi poate capata aspecte foarte grave: ramurile cu frunze si flori se vestejesc in numar foarte mare.

Printre florile atacate se pot gasi si flori sanatoase. Atacul pe frunze si flori se aseamana cu efectul inghetului tarziu de primavara, dar in cazul moniliozei printre florile atacate sunt si flori sanatoase. Frunzele atarna fara sa cada, florile se brunifica,se usuca, iar ramurile vestejite se indoaie.

Fructele pot fi infectate in toate fazele de dezvoltare. Fructele tinere afectate se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pe fructele verzi sau in curs de maturizare se poate observa o pata bruna, care creste treptat, iar in conditii favorabile(precipitatii, vreme racoroasa), se poate extinde cuprinzand intregul fruct. Aceste pete marcheaza locul infectiei. Tesutul afectat este mai moale fata de cel sanatos, care este tare. Pe fructele coapte petele sunt mai putin distincte. La suprafata fructelor atacate apar pustule mici, de culoare cenusie, raspandite neregulat. Fructele atacate se lipesc unele de altele, se mumifiaza si frecvent raman in pom pe timpul iernii.

O monilioza a prunului, cu simptome asemanatoare, este produsa si de ciuperca Monilinia fructigena.

Agentul patogen

Ciuperca se transmite de la un an la altul, prin conidii si miceliu de rezistenta in scoarta ramurilor si in fructele mumifiate, iar in timpul vegetatiei  prin conidiile vehiculate de vant, precipitatii si insecte. Ciuperca este un parazit de rana. Infectiile sunt favorizate de vremea  ploioasa, temperature scazute si leziunile provocate de grindina sau de unii patogeni.

Soiuri de prun mai rezistente: Vanat romanesc, Vanat de Italia, Gras romanesc, Bardace de Cotnari, Tuleu dulce, Nectarina rosie.

Soiuri de prun puternic atacate: Tuleu gras, Ontario, Timpuriu de Arad.

Prevenire si combatere

• indepartarea organelor atacate, in care ciuperca poate ierna;
• se vor taia toate ramurile atacate si se vor aduna fructele mumifiate de pe sol si cele prinse de ramuri;
• in primaverile ploioase, racoroase, favorabile bolii se vor aplica tratamente preventive;
• la recoltare se va tine cont obligatoriu de remanenta produsului fungicid utilizat (se va recolta dupa parcurgerea intervalului de pauza specific fungicidului);
• tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza);
• tratamente preventive aplicate in vegetatie: Switch, Score, Topsin;

Simptome

Sunt afectate fructele tinere la scurt timp dupa fecundare. Acestea capata o culoare galbena-verzuie , fiind mult mai mari decat cele sanatoase, mezocarpul este hipertofiat, endocarpul lemnos, nedezvoltat si samanta atrofiata. In timp, pe fructele atacate apare un strat fin, albicios, care treptat devine brun-violaceu. Fructele atacate capata un gust dulce-acrisor, mai placut decat cele neatacate, care sunt astrigente la acel moment. Dupa aproximativ o luna de la aparitia atacului fructele se zbarcesc, se brunifica si cad.

Agentul patogen Taphrina pruni

Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu in muguri si ramuri si se raspandeste prin ascospori. Atacul este favorizat de primaverile reci si umede.

Prevenire si combatere

• taierea ramurilor ce poarta fructe atacate si arderea acestora;
• cultivarea soiurilor rezistente;
• tratamentele efectuate impotriva ciupercii  Monilinia laxa, sunt eficiente si pentru atacul acestei ciuperci;
• se vor executa tratamente in timpul repausului vegetativ cu Zeama bordeleza .

Simptome

Boala se manifesta pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. La inceput pe frunzele tinere apar pete mici, galbui, vizibile in trasparenta. Odata cu dezvoltarea frunzelor, petele se maresc  si se brunifica, evoluand in pete necrotice  inconjurate deseori de un halou galben-verzui. Tesuturile necrozate se detaseaza si cad, frunzele capatand un aspect ciuruit, aspect confundat cu cel produs de ciuperca Stigmina carpophylla. In verile ploioase petele se inmultesc  si pot provoca o cadere in masa a frunzelor.

Mugurii afectati in prima faza se umfla, apoi se vestejesc , iar ramurile se usuca in timpul verii.Mugurii slab infectati se desfac dand nastere unor frunze mici, clorotice, iar cei infectati puternic nu se desfac.

Pe ramuri, scoarta este distrusa,  brunificata, iar printre crapaturi apare un exudat cleios caracteristic. Pe ramurile mai batrane, cu scoarta groasa,  aceste simptome nu sunt evidente, dar apare o exudatie abundenta in dreptul carora tesutul se brunifica. In timp leziunile pot crapa si evolua in cancere.Pe fructe apar pete mici circulare, cu suprafata rugoasa.

Agentul patogen Pseudomonas  syringae  pv. mors-prunorum

Boala se transmite de la un an la altul, in principal prin bacteriile care ierneaza in cancerele de ramuri. Bacteriile sunt levigate, in timpul vegetatiei, de pe ramuri  de catre apa de ploaie si transportate pe frunze.

Boala este favorizata de ploile abundente din timpul perioadei de vegetatie.

Prevenire si combatere

• se recomanda taierea si arderea ramurilor infectate, de preferat sa se execute vara, cand activitatea bacteriilor este redusa;
• primavera la dezmugurire se vor executa tratamente cu produse cuprice: Zeama bordeleza(0,5%)

Simptome

Atacul se manifesta pe frunze si fructe.  Pe frunzele complet dezvoltate,  apar pete sau inele difuze, verzi – deschis  sau verzi – maslinii. Uneori, toamna tarziu, petele isi mentin mai mult timp culoarea verde, pe  fondul galben al frunzei. Atacul  pe frunze nu duce la schimbarea formei sau marimii acestora.

Fructele tinere infestate nu prezinta simptome, in schimb pe fructele complet  dezvoltate ca marime, apar pete circulare sau ovale, galbui – verzui cu aspect apos. Tesuturile din dreptul petelor nu mai cresc, pe suprafata fructelor atacate aparand adancituri, insotite uneori de scurgeri de clei. In dreptul acestor pete, pulpa fructelor se coloreaza in rosu sau violaceu. Pe samburi pot aparea pete sau inele inchise la culoare. Fructele atacate se coc fortat si au un gust neplacut.

Agentul patogen

Virusul se transmite prin altoire, iar in natura, in mod nepersistent, prin diferite  specii de homoptere cum ar fi: Brachycaudus helichrysi, Phorodon pruni, Aphis cracivora. Este un agent patogen deosebit de periculos, fiind inclus pe lista agentilor patogeni de carantina.

Soiuri sensibile la aceasta boala sau dovedit a fi: Vanat romanesc, Vanat de Bistrita s.a.

Relativ rezistente s-au dovedit soiurile:  D’Agen, Reine Claude violette, Stanley, Gras romanesc  s.a.

Prevenire si  combatere

• in zonele cu atac slab, este indicat distrugerea pomilor cu simptome de atac;
• in cazul atacurilor puternice, se vor ditruge plantatiile vechi;
• pe suprafetele respective se vor replanta cu specii semintioase;
• este necesara infiintarea  plantatiilor mama libere de acest virus;
• pepinierele vor fi amplasate in zone necontaminate, izolate de sursele de infectie;
• se vor distruge buruienile si speciile samburoase din jurul pepinierelor;
• se vor planta soiuri rezistente la acest virus;
• in timpul vegetatiei se vor executa tratamente chimice pentru combaterea insectelor.

Simptome

Atacul acestei boli se manifesta in special pe frunze , mai rar pe ramuri si fructe.

Pe funzele atacate apar pete circulare, albicioase-roz sau galbui la inceput, apoi brune-caramizii, bine delimitate.  Dupa scurt timp dupa aparitia petelor, in centrul fiecareia apar puncete mici, negre, crustoase, iesite in relief- fructificatiile ciupercii. La atcuri puternice frunzele se rasucesc, se brunifica si pot cadea prematur chiar din luna iulie.

Sunt atacate mai tarziu ramurile tinere, petele sunt asemanatoare cu cele care apar  pe frunze, fiind insotite de leziuni alungite.  Portiunea de ramura situata deasupra atacului se usuca.

Pe fructe atacul este favorizat de ploi, pe aceste formandu-se pete mici, brune, cufundate, iar cand petele sunt grupate pulpa se poate crapa.  Fructele tinere, atacate timpuriu,  se deformeaza.

Agentul patogen Fabraea maculata

Ciuperca se transmite de la un an la altul, iar primele infectii sunt produse de conidiile care se formeaza pe organele atacate, precum si de ascosporii diferentiati in apotecii.  Boala este favorizata de primaverile si verile ploioase, cand poate avea loc o desfrunzire prematura a frunzelor. Pe langa gutui ciuperca mai poate ataca si parul, in cazuri rare marul.

Prevenire si combatere

• adunarea si distrugerea prin ardere a frunzelor cazute sau ingroparea lor prin aratura adanca;
• sunt eficiente si in cazul acestei boli masurile de combatere a rapanului la mar si par;
• in perioada de vegetatie se recomanda tratamente chimice cu Topsin 70 WDG (0.1%), Zeama bordeleza (0.5%).

Simptome

In conditii de ploi abundente se manifesta si pe fructe, dar de regula boala  apare pe frunze.

Spre sfrasitul primaverii primele simptome ale bolii apra pe frunze sub forma unor pete brune, circulare sau neregulate. Cand tesutul atacat se usuca, petele devin cenusii-albicioase, inconjurate pe margine de o bordura bruna. Pe ambele fete ale frunzei, in centrul petelor se pot observa puncte mici negre- picnidiile ciupercii. La unele soiuri tesutul viu din jurul petei se coloreaza in rosu-violaceu, iar pete asemanatoare pot aparea si pe petiolul fructelor.

In cazuri rare, cand fructele sunt atacate de aceasta boala, ele prezinta  pete superficiale, cenusii-negricioase, asemanatoare cu cele de pe frunze, dar mai mari.

Agentul patogen Mycosphaerella sentina

Ciuperca se transmite de la un an la altul prin loculi si poate rezista peste iarna. Aparitia si evolutia bolii depinde de ploile de primavara si vara. In anii ploiosi provoaca o cadere prematura a frunzelor.

Soiuri de par sensibile: Oliver de Serres, Williams, Untoasa Diel.

Prevenire si combatere

• se recomanda araturi adanci in livezi, toamna;
• strangerea si arderea frunzelor de pe sol, mai ales in pepiniere;
• ciuperca nu ridica problem in livezile unde se efectueaza frecvent tratamente impotriva moniliozei si rapanului;
• tratamente chimice in vegetatie cu: Topsin, Antracol 70 WP, Score 250 EC , Polyram DF.

Simptome

Sunt atacate de aceasta boala frunzele, ramurile tinere, florile si fructele. Primavata, incepand cu luna mai, pe frunze  apare o brunificare care porneste de la baza limbului si se intinde de-alungul nervurii spre varf si spre marginile acestuia. Petele pot acoperi intreaga suprafata a limbului, care se usuca, se innegreste si se indoaie la varf. Pe vreme umeda in dreptul petelor apare o  pulbere cenusie-albicioasa.

Fructele atacate la inceput sunt moi la pipait, prezentand un putregai moale al inimii. Fructele nu mai cresc, raman mici, se mumifica si cad. Tesuturile fructelor atacate in sectiune, sunt brunificate si dezorganizate.

Agentul patogen Monilinia linhartiana

Ciuperca se transmite de la un an la altul, poate rezista peste iarna sunb forma de miceliu de rezistenta in ramurile atacate- in primavara acestea formeaza condii care vor produce infectii primare. Fructele ajunse la maturitate, pot fi atacate si in cazul gutuiului, de ciuperca Monilinia fructigena. Simptomele si combaterea acestei boli sunt asemanatoare cu cele descrise in cazul marului si parului.

Prevenire si combatere

• adunarea si distrugerea fructelor mumifiate;
• primavera se for elimina ramurile atacate, prin taieri
• se vor executa tratamente cu produsele indicate la monilioza marului si parului.

Simptome

Boala se mainfesta pe ramuri si tulpini, mai ales la unghiul de ramificare, in jurul unei ramuri uscate sau taiate, in jurul unui mugure nedezvoltat sau mortificat, ori in jurul unei rani obisnuite.

La inceput se mainfesta la suprafata organelor atacate prin aparitia unei pete brun- roscata, in dreptul careia scoarta se brunifica; treptat leziunea se extinde in profunzime, iar scoarta se innegreste si crapa. In faza avansata, scoarta se sfasie, lasand lemnul descoperit, capatand o culoare brun- negricioasa.

Pe ramurile tinere  atacate se pot observa  leziuni de jur imprejur, iar portiunea situata deasupra atacului se usuca. Pe ramurile mai groase si pe tulpini, apar plagi cu margini ingrosate in dreptul carora lemnul este deschis. Zona atacata se extinde, putand  inconjura partial sau total ramura. Pe zonele recent atacate pe vreme umeda se formeaza pernite mici albe- crem, iar pe ranile mai vechi, apar corpusculi foarte mici de culoare roasie sau brun- roscata- periteciile ciupercii.

Fructele sunt mai rar atacate, iar simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de Monilinia fructigena.

Agentul patogen  Nectria galligena

Ciuperca rezista de la un an la altul, iar in timpul vegetatiei se poate raspandi prin ascospori. Acest patogen este un „parazit de rana”sau de „debilitare”. Patrunde in tesutul pomului pe mai multe cai:

– prin cicatricile care raman toamna in urma caderii frunzelor;

– prin lenticele;

– prin ranile rezultate in urma taierilor;

– prin atacurile produse de insecte (Eriosoma lanigerum);

– accidente meteorologice(geruri puternice, grindina etc).

Mai poate ataca ocazional, pe langa mar si par , unele  genuri precum: Sorbus, Fagus, Ribes, Salix si Populus.

Prevenire si combatere

• amplasarea livezilor pe terenuri fara exces de umiditate;
• evitarea vailor supuse curentilor reci,care predispun pomii la atac;
• sunt deosebit de importante masurile de igiena culturala;
• ramurile care prezinta plagi canceroase se vor taia si arde;
• suprafata taiata se dezinfecteaza cu o solutie de sulfat ce cupru 2%, apoi se acopera cu mastic;
• in livezile ingrijite, unde se aplica regulat tratamente pentru combaterea rapanului si a fainarii, cancerul nectrian nu creeaza probleme.

Simptome

Poate ataca frunzele in toate stadiile de dezvoltare, prin aparitia unor pete circulare, pe ambele fete ale limbului, in special pe partea inferioara, verzi-negricioase(olivacee), cu aspect catifelat, care devin brune. Pe frunzele moarte petele devin negricioase.

Atacul la par, pe lastari este mai frecvent, spre deosebire de mar. Apar pete mici, asemanatoare cu cele de pe frunze; in dreptul petelor scoarta se ridica sub forma unor vezicule, care in partea superioara crapa, scoarta se exfoliaza, iar partea superioara a lastarului se usuca.

Florile sunt rar atacate, petele asemanatoare cu cele de pe  frunze pot sa apara si pe caliciu si peduncul.

Aceasta boala ataca fructele in toate  fazele de dezvoltare; pe acestea se deosebesc pete mici, maslinii- negricioase, cu aspect catifelat, care mai tarziu devin brune- ruginii. La fructele mature, tesuturile din dreptul petelor se intaresc, crapa si in unele cazuri fructele au o forma deformata.

Agentul patogen  Venturia pirina

Ciuperca se transmite de la un an la altul si se raspandeste in timpul perioadei de  vegetatie prin conidii. La noi in tara soiurile de par s-au comportat diferit la aceasta boala, astfel:

Soiuri foarte sensibile: Pastravioare, Untoasa Liegel, Untoasa Diel.

Soiuri cu sensibilitate mijlocie: Cure, Decana de iarna, Untoasa Bosc, Buna Luiza de Avranches.

Soiuri foarte putin sensibile:  Untoasa Hardy, Olivier de Serres, Decana Comisiei, Contesa de Paris.

Prevenire si combatere

• in zonele favorabile atacului (umede si racoroase) se recomanda folosirea soiurilor rezistente la infiintarea plantatiilor;
• adunarea si arderea resturilor vegetale;
• tratamente chimice in vegetatie cu: Champ 77 WG, Antracol 70 WP, Score 250 EC, Polyram DF .

Simptome

Boala afecteaza frunzele si fructele si mai putin florile si ramurile tinere.

Pe frunzele tinere apar primele simptome, prin aparitia unor pete aproximativ circulare, cenusii frecvent pe partea inferioara a frunzelor. Punctul central al petelor este de culoare mai inchisa, treptat petele capata o culoare verde-maslinie sau bruna-negricioasa cu un contur difuz. Frunzele atacate timpuriu au tesutul sfasaiat. Pe masura ce boala evolueaza frunzele se usuca, partial sau total si cad timpuriu, inaintea celor sanatoase.

Fructele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare. Pe acestea apar pete circulare, brune-negricioase, iar pe  fructele tinere (in crestere) petele pot ajunge la dimensiuni mari, iar acestea nu se mai dezvolta uniform; deformarea este mai accentuata cu cat atacul a fost mai timpuriu. La unele soiuri sensibile, pe fructele in crestere atcaul poate produce craparea aestora. Pe fructele mature, petele sunt mai mici, aproximativ circulare, negricioase, uneori cu mariginile roasiatice, iar in unele situatii simptome asemanatoare pot aparea si pe fructele cu aspect sanatos, in timpul depozitatrii.

Pe flori, atacul este mai rar si se manifesta  pe sepalele acestora, prin aparitia unor pete mici, cenusii cu aspect catifelat, asemanatoare celor de pe frunze. Cand atacul trece de pe sepale si pe ovare sau pe fructele abia formate, se produce ,in anumite cazuri, o cadere masiva a florilor sau a fructelor.

Pe lastarii tineri apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze, iar pe ramurile mature apar pustule proeminente, rotunde sau oval alungite, care la inceput sunt acoperite de epiderma, ulterior aeasta se rup eliberand o pulbere de pluta.

Agentul patogen Venturia inaequalis

Ciuperca se transmite de la un an la altul, iar vremea rece si umeda  este favorabila dezvoltarii si diseminarii conidiilor. Se transmite sub 3 forme: locului cu asce si ascospori, miceliu de rezistenta din ramurile anuale atacate- care vor genera conidii primare, conidii de vara la insertia mugurilor.

Soiuri imune: Prima, Priscila, Florina, Pionier, Voina.

Soiuri cu rezistenta mare: Romus 1, Romus 2, Romus 3, Reinette Ananas, Generos, Reinette de Canada.

Soiuri cu rezistenta mijlocie: Frumos de Voinesti, Ancuta, Aromat de vara, Radaseni, Granny Smith.

Soiuri sensibile: Jonathan, Jonagold, Delicios de Voinesti, London Pepping.

Soiuri foarte sensibile: Golden delicious, Golden spur, Mutsu, Red delicious, Cretesc de Vrancea, Starkrimson.

Prevenire si combatere

– la infiintarea plantatiilor se vor folosi soiuri care s-au dovedit a fi rezistente;

– sunt foarte indicate araturile adanci;

– adunarea si arderea resturilor vegetale;

– executarea la avertizare a tratamentelor fitosanitare;

– sunt recomandate in timpul vegetatie urmatoarele tratamente cu: Antracol 70 WP (0.2-0.3%), Bravo (2.5 l/ha), Champ 77 WG (0.2%), Chorus (0.3 kg/ha), Delan 700 WDG (0.05%),  Flint Plus (0.125%), Folicur Solo (0.75 l/ha), Folpan 80 WDG (0.15%), Funguran OH 50 WP (0.2%), Kocide 2000 (0.25%), Merpan 80 WDG (0.15%), Orius 25 EW (0.05%), Polyram DF (0.25%), Score 250 EC (0.225 l/ha), Shavit F 72 (0.2%), Topsin (1 kg/ha), Zeama bordeleza (0.5%).